,,Lumina Vieții”, nr. 2 / 2018

          A apărut cel de-al doilea număr al suplimentului catehetic editat de Centrul educativ-misionar Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș de pe lângă Parohia Timișoara-Fabric Est condus de părintele Aurel-Cristian Tomescu, referent catehetic al Arhiepiscopiei Timișoarei.

            Cuprinsul bogat și diversificat oferă cititorilor: cronica unor concursuri școlare, o pagină din Istoria Bisericii și creațiile elevilor (eseu, poezie religioasă și desen tematic).

            Prof. Liliana Buzatu, Inspector de Religie în cadrul Inspectoratului Județean Timiș semnează Editorialul: ,,Olimpiada Națională de Religie-Etapa Județeană 2018”. La acest concurs de verificare a cunoștiințelor religioase au participat 250 elevi, 60 profesori de religie coordonatori, 30 profesori de religie evaluatori, 20 de profesori asistenți, 15 profesori organizatori și 100 de unități de învățământ. Faza județeană s-a desfășurat la Școala Gimnazială nr. 7 ,,Sf. Maria” din Timișoara.

            Parohia Birda a fost reprezentată de 4 copii care au obținut premii, mențiuni și diplome de participare. Eleva Gabor Roberta a obținut Premiul I și s-a calificat la Etapa Națională care a avut loc la Iași. De pregătirea elevilor s-a ocupat prof. Doru Popa, titularul Catedrei de Religie Ortodoxă de la Școala Gimnazială Birda / Liceul Teoretic Gătaia.

            Prof. Delia Tomescu a menționat un alt concurs catehetic de astă dată inițiat de Patriarhia Română: ,,Concursul Unirea: Libertate și unitate”. În cadrul acestui concurs eparhial au participat 6 parohii, câte una din fiecare protopopiat. Câștigătoare a fost declarată echipa catehetică a Patohiei Timișoara-Mehala care a reprezentat Eparhia Timișoarei la Patriarhia Română.

Până la această dată a întocmirii acestui articol nu ne-au parvenit date despre proiectul propus de copiii din parohia Birda care au realizat câteva activități: religioase, culturale și filantropice cu impact local în parohie și filie.

Trecând însă peste această notă subiectivă felicităm echipa redacțională pentru calitatea scriiturii și pe copii pentru însuflețita implicare în mărturisirea credinței, nu în ultimul rând pe P. On. Părinte Aurel-Cristian Tomescu pentru această realizare care îmbogățește literatura catehetică a Arhiepiscopiei Timișoarei.  

,,Arhanghelul”, nr. 27 / 2018

               A apărut nr. 3 pe 2018 al revistei de cultură și religie rurală a parohiei Birda. Din cuprins aflăm că și acest număr păstrează 5 rubrici permanente: ,,Editorial”, ,,Tinere condeie”, ,,Restituiri”, ,,Documentar” și ,,Cronica parohială”. Articolul de fond ,,1 Decembrie 1918. Prezența clericale bănățene” este iscălit de preotul dr. Daniel Alic, coferențiar universitar la Facultatea de Teologie din Caransebeș. Autorul în 3 pagini (1; 5-6) introduce pe cititori în lupta pentru Unirea cea Mare așa cum este ilustrată în documentele de arhivă și literatura de specialitate.

            Prof. dr. Virginia Ardelean punctează încă o etapă a culturii ecleziastice ortodoxe din Banat, -popasul se numește ,,Lumina”, foaie religioasă pentru popor- din studiul ,,Preocupări privind educația religioasă a tinerilor creștini ortodocși reflectate în publicații ale Tipografiei Diecezane din Caransebeș (1886-1918)”.

            Rubrica ,,Restituri” își propune scoaterea din uitare a arheologului și istoricului bănățean Florin Medeleț. Articolul, ,,In memoriam Florin Medeleț” pe etape semnificative: viața, opera precum și direcțiile de cercetare ale polihistorului timișorean.

            ,,Tinere(le) condeie” întregesc în chip fericit sumarul revistei oferindu-i acestuia continuitatea în viitor. În această pagină dedicată creației copiilor regăsim mărturisiri de credință precum și poezie religioasă semnată de Murgea Maria, Brulincu Rodica, Balint Roberta și Barbu Andreea-Alexandra.

            Revista poate fi consultată fie la biblioteca parohială, fie accesând site-ul: http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/arhanghelul_nr._3_2018.pdf.  

,,Vatră nouă”, nr. 213-214/2018

      A apărut numărul pe lunile iulie-august al revistei comunitare ,,Vatră nouă” din Giarmata Vii. Editorialul iscălit de prof. univ. Vasile Dudaș și Acad. Păun Ion Otiman tratează o altă realitate a Marii Unirii sub titlul: ,,Centenarul Făuririi României Mari (III)”. Din rubrica ,,Evocări”, părintele Vasile D. Suciu relatează despre ,,Întâlnirea anuală a fiilor satului Nadăș. Împreună (re)zidim biserica din Nadăș” (p. 4).

            Același autor publică secvențial comunicarea științifică susținută la Academia Română, filiala Timișoara cu titlul: ,,Promotori ai valorilor spirituale bănățene. Contribuții științifice regăsite în revista <<Vatră nouă>>” (p. 10-11).

            Din suplimentul religios ,,Iconostas” aflăm de ,,Închierea sesiunii a VII-a a Cercului de Pictură pe sticlă”. Proiectul realizat prin colaborarea dintre Parohia Giarmata Vii cu Școala din localitate și Primăria Ghiroda. Anul acesta au participat 32 de copii care au realizat tot atâtea lucrări.

            Din cuprinsul revistei aflăm și cronici a unor evenimente culturale, ,,Întâlnirea monografiștilor bănățeni la Partoș” dar și alte articole care popularizează șahul dar și curizități și rețete culinare care întregesc în chip fericit continutul tematic.

            Revista poate fi consultată pe site-ul: http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/vatra_noua_213-214.pdf.

,,Vatra satului”, nr. 43 / 2018

                  A apărut de curând cel de-al treilea număr pe 2018 al revistei ,,Vatra satului” de la Ferendia. Realizată prin strădania dl. prof. Ioan Traia, muzeograf la Muzeul Satului Bănățean și președintele Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din Banat oferă cititorilor un sumar bogat format din: cronică culturală, recenzii și cateheză tematică.

            Editorialul ,,Întâlnirea monografiștilor bănățeni la Partoș” iscălit de preotul Valentin Bugariu prezintă întâlnirea monografiștilor bănățeni desfășurată în 2 august a. c. la Mănăstirea Partoș. Cu acest prilej au fost lansate 4 volume ale membrilor acestei asociații culturale. Între acestea semnalăm Partoș. Contribuții monografice, Editura Eurostampa, Timișoara, 2018, 241 p.. Volumul semnat de Ioan Traia și Dan Radosav a fost prezentat de trei specialiști din felurite domenii ale științei: Ioan Hațegan (Istorie), Florin Popovici (Filologie) și Alin Scridon (Teologie). Criticul literar Florin Popovici în p 7-8 a realizat o recenzie cuprinzătoare asupra Monografiei Partoșului. Despre autorii cărții sublinează: ,,… Traia şi Radosav înţeleg cum se cuvine că a fi un bun român nu e nicidecum o banală înşiruire de cuvinte goale, ci un modus vivendi, un fel de a fi. Nu e o paradă de patriotism, ci o trăire intensă, vibrantă, paroxistică a acestuia. Traia şi Radosav fac un adevărat CULT pentru satul românesc. Ei sunt dintre cei care duc mai departe POVESTEA, fiind iubitori de poveste, dar, paradoxal, sunt şi oameni ai concretului. Autorii contribuţiilor monografice ţin enorm la moştenirea culturală din străbuni”. (p. 7).

            Părintele Tiberiu – Dan Gherasim, parohul bisericii cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” din Ferendia îi introduce pe credincioșii locului într-o învățătură  mariologică: ,,Maica Domnului-mijlocitoarea”. Cateheza este documentată din scrierile Sfântului Ioan Damaschinul și cu aportul Teologiei românești: Petre Vintilescu și Dumitru Stăniloaie.

            Revista poate fi consultată pe site-ul: http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/vatra_satului_nr.43.pdf.

           

,,Lumina torăceană”, nr. 26 / 2017, 32 p.

Am primit din partea dl. Mircea Lelea, redactor responsabil al revistei editate de Asociația pentru Artă și Cultură Românească ,,Vichentie Petrovici Bocăluț” din Torac. Ajunsă în cel de-al VII-lea an de apariție neîntreruptă în serie nouă propune cititorilor un cuprins diversificat compus din aniversarea Orchestrei Lyra din localitate, articole care fac trimitere la strămutarea săcălăzenilor la Torac, activități culturale (concerte corale, lansări de carte), bisericești (sfințirea clopotelor bisericii), comemorarea unor săteni plecați în veșnicie.

Subiectiul principal al acestui număr îl reprezintă aniversarea a 90 de ani de activitate muzicală a Orchestrei torăcene. Simbol de departe de satului bănățean Torac a fost cinstit într-un Concert aniversar pe 3 secțiuni ținut în 30 septembrie 2017.

 Pentru a scoate în priveliște activitatea acestei Orchestre a fost publicată o monografie. Din recenzia acestui volum, iscălită de Alina Iorga-Knežević, ,,Orchestra <<Lyra>> din Torac la 90 de ani. Album monografic” aflăm date despre apariția și dezvoltarea mișării muzicale locale. Cartea apărută la editura Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina în 2017 oferă cititorilor câteva date semnificative:

-1937 Orchestra Lyra a fost prezentă la Radio Belgrad, maestrul Vichentie Petrovici Bocăluț avea 17 ani.

-1955 Etmozicologul Constantin Brăiloiu îl numește pe Bocăluț un veritabil Paganini.

-1960 Corul era intruit de Lucian Petrovici Bocăluț, fiul maestrul în vârstă de 20 de ani.

1977 Cu prilejul a împlinirii a 50 de ani de activitate concertistică, Orchestra a primit Orfinul ,,Merite pentru Popor cu Steaua de Argint” din partea președintelui iugoslav Iosip Broz-Tito.

1982 În organizarea Orchestrei Lyra a debutat Festivalul de Folclor și Muzică Românească din Voivodina la Torac.

1992 Orchestra a fost distinsă cu Premiul pentru cea mai bună orchestră din Voivodina.

De-a lungul timpului Orchestra Lyra a participat la diverse festivaluri în România, Serbia și Unharia. Timp de 100 de zile a concertat în orașele în care erau români. Tot în America a participat la turnarea filmului ,,Ora 25” după cartea lui Virgil Gheorghiu. Filmul îi are în rolurile principale pe Anthony Quinn și Virna Lisi.

Ținuta exemplară a monografismului rural bănățean actual

În privința monografismului rural bănățean, acesta reprezintă o principală dimensiune de cadru definitorie a culturii etnografice a Banatului istoric, motiv pentru care această dimensiune semnifică și fundamentează (coroborat cu publicistica și gazetăria sătească) unul dintre cele trei criterii principale de selecție a comunităților rurale bănățene selectate ca semnificative pentru Atlasul etnografic al Banatului istoric ale cărui elaborare și editare într-o serie de 11 volume sunt în curs, ajungându-se în prezent la volumul VII – Zona etnografică Almăj-Bozovici.

Cartea Preotului dr. Valentin Bugariu actualmente paroh al bisericii din Birda, Gătaia. Monografie. Finalizare, rod și încununare a peste un deceniu de strădanie și dăruire sufletească, intelectuală și spiritual-creștină, părintele Valentin Bugariu dăruiește Gătaiei (în a cărei parohie din Colonie a slujit atâția ani) cea mai documentată, analitică și temeinică monografie rurală ,,de autor” adică înfăptuită până la capăt de ,,unic autor” din câte am avut în mână până acum. Repere cantitative – peste 330 de titluri ale unei Bibliografii de o diversitate impresionantă, însă armonioasă, profesionist selectată, riguros axializată și tot astfel dispusă și utilizată în aparatul critic al cărții.

De la început, arăt aici câteva indicii de valoare ale acestei unicități. în primul rând apelul, principiul semnificativității (nu doar al reprezentativității) – pe care-l depășește, aducând argumente evidente și limpede exprimate de interculturalitate complexă ce merge spre interculturalitate – calitate definitorie a întregii noastre culturi etnografice bănățene, ridicându-se spre cel mai înalt și mai subtil nivel – viața religioasă și etosul spiritual comunitar în toate unitățile și componentele rurale administrative alcătuitoare ale actualului oraș Gătaia.

Cele mai subtile indicii și argumente expuse și dezvoltate de Valentin Bugariu și care sunt – în același timp – etalon și fin seismograf al semnificativității se află în Capitolul V Biserica (pp. 207-153) care prinde 15 capitole dedicate celor cincisprezece locașuri de cult – toate creștine – însă prin acribia filologică a textului celor 15 micromonografii (cuprinse în tot atâtea subcapitole) coroborate cu acrivia teologică, pr. dr. Valentin Bugariu ca autor unic învederează armonia unei constelații creștine inter- și intracomunitare care, mai presus de diversitatea și eterogenitatea aspectelor cultice și de ordin istoric, este luminată de o perspectivă înaltă izvorâtă din ecumenismul ortodoxiei noastre române. Astfel armonia acestei constelații asigură esența și coerența altei constelații – cea care se află în semnificațiile centrale, originare primordiale – constelația semnificalivității, definitorie, subliniere din nou pentru întreaga cultură etnografică a Banatului Istoric - ,,Barocul etnografiei românești”, după expresia și argumentarea lui Lucian Blaga din numărul 1 al revistei ,,Banatul” apărută la Timișoara în 1926.

Celălalt capitol cu pondere și complexitate maximă în Cuprinsul ,,Cărții Gătaiei” este cel de-al VII-lea, intitulat Demografie, tradiții, interculturalitate (pp. 269-419).

Avându-l ca mentor în Școala Doctorală a Filologiei timișorene pe inegalabilul Magister G. I. Tohăneanu, preotul doctor Valentin Bugariu elaborează componenta filologică (în acest capitol, analitic și explicit), dar și în întreaga carte (de la etimologii la stilistică - limbaj/ limbă și stil) la un nivel de inegalabilă ținută și rigoare academică; în acest capitol subliniez, însă, amplele analize și referințe biobibliografice, complexele evaluări susținute printr-o ilustrare crirică obiectivă, fără precauții, lipsită de complexe ori prejudecăți a culturii etnografice bănățene îndeosebi din secolul al XX-lea din subzona Gătaia – de la temelia ei ca viață folclorică – până la ,,elementului de unicitate” a acestei culturi: literatura dialectală bănățeană.

            Aici, aceasta este ilustrată prin unul dintre poeții ei actuali de nivel ontologic, personalitate a comunității și cetățean de onoare al Doclinului – Dimitrie Acea (pp. 409-412). Deosebit și semnificativ pentru Cartea Gătaiei este că obiectivitatea critică a autorului nu eludează și nu ignoră aspecte jenante apărute atunci când componente semnificative ale culturii etnografice au fost siluite, denaturate, contorsionate de cenzura comunistă precum - ,,folclor nou” ori ,,viața fericită” cântată și slăvită în literatura condeierilor plugari ai agriculturii socialiste (pp. 392-395).

*    *

*

            Iată, așadar, că în chip cu totul neîntâmplător, valoarea deosebită a monografiei recent apărute pune în coerență semnificativă două dintre principalele izvoare ale principiului semnificativității – cardinal pentru valorile culturii etnografice și religiozității creștine ca viață a spiritului întru cultură.

Prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu

                                                                                                  -Universitatea de Vest-

                                                                                                    Timișoara 

Preacinstirea Maicii Domnului la Birda

     Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a încheiat postul acestui eveniment din istoria mântuirii. Urmând unor îndemnuri mai vechi, unele concretizate printr-un edict, adică o lege generală și obligatorie în Imperiul Bizantin condus de Andronic al II-lea Palelogul (1259-1332) prin care a fost instituită luna august ca lună a Maicii Domnului. Și în parohia Birda au fost oficiate rugăciuni închinate Maicii Domnului sub forma Paracliselor. Prin această rugăciune specială s-au cerut sprijin şi mângâiere duhovnicească în necazurile vieţii.

            În Ajunul sărbătorii a fost oficiată de la orele 19,00 Vecernia unită cu Litia urmată de slujba Prohodului Domnului.

            Pe 15 august a fost oficiată de la orele 9,00 Utrenia și apoi Sfânta Liturghie. La momentul potrivit mai mulți copii și credincioși s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului.

            Cuvântul de învățătură cu tema: ,,Adormirea Maicii Domnului în scrierile Sfinților Părinți” a fost pregătit și susținut de P. C. Părinte Valentin Bugariu, parohul locului. Au fost utilizate scrierile a patru scriitori orientali: Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului și Ioan Damaschin.

,,Descifrând Codul Cărmăzan” la Bocșa Benoni - Ioan Cărmăzan - 70

„Acum bănui ce este arta: este Dumnezeu căruia i se face dor de oameni.”

(Ioan Cărmăzan)

           

            Ioan Cărmăzan este cunoscut ca una dintre personalităţile culturale care a adus constribuţii importante la cultura şi arta românească, la afirmarea oraşului Bocșa şi judeţului Caraș-Severin în circuitul naţional şi universal de valori.

Scriitor şi cunoscut regizor şi scenarist, profesor universitar, doctor în cinematografie și media, Ioan Cărmăzan s-a născut la 27 iunie 1948 în localitatea Satchinez, jud. Timiş, din părinţi dascăli bocşeni.

De la vârsta de 3 ani se întoarce cu familia la Bocşa (Caraş-Severin), spaţiul pe care Ioan Cărmăzan îl consideră natal, deoarece aici creşte, aici învaţă, aici se formează, de aici porneşte în viaţă şi în carieră. Bocşa este locul în care a copilărit, şi-a făcut studiile, unde a cunoscut farmecul peisajului şi al istoriei, de unde s-a inspirat în câteva cărţi şi filme. Bocșa este locul în care îl poartă pașii de oriunde s-ar afla.

De astă dată, regizorul Ioan Cărmăzan s-a aflat în drum spre Caransebeș și Moldova Nouă, locuri în care a inițiat și se derulează un Festival Internațional de Film pe care, cu pricepere și dăruire, îl manageriază.

În aceste drumuri ale sale, în după amiaza zilei de sâmbătă, 4 august 2018, la invitația bibliotecii publice, Ioan Cărmăzan a poposit la Bocșa, la bibliotecă, pentru o întâlnire cu prieteni și colaboratori bănățeni.

Coordonatorul instituției bocșene a gândit această întâlnire ca pe un moment propice pentru a-l sărbători pe acest veritabil fiu al Bocșei cu prilejul împlinirii unei vârste rotunde – 70. Așadar, o mână de prieteni, au înfruntat căldura și au venit la biblioteca din Bocșa pentru o poveste cu Ioan Cărmăzan și pentru a-i transmite urări și gânduri bune.

Totodată, inițiatorii evenimentului s-au gândit și la o prezentare de carte, o carte a cărei apariție se datorează tocmai sărbătoririi zilei de naștere a regizorului Ioan Cărmăzan.  Cartea poartă un nume sugestiv – „Descifrând Codul Cărmăzan” – și prezintă un amplu și complex dialog între scriitorul Vasile Bogdan și aniversatul Ioan Cărmăzan.

În cele aproape 700 de pagini cititorul îl descoperă pe scriitorul, pe regizorul, pe traducătorul, pe profesorul, pe columbofilul Ioan Cărmăzan, pe președintele UARF, dar mai ales, pe omul Ioan Cărmăzan, în care există foarte mult din acel spirit al poveștilor de la Bocșa; descoperă multe dintre aceste povești ale Bocșei, între care sunt inserate inedite pagini de jurnal; descoperă poveste în poveste, povestea de dincolo de poveste, povești din Bocșa și de pretutindeni.

Un volum fabulos realizat de Vasile Bogdan și Ioan Cărmăzan, îngrijit de scriitoarea Nina Ceranu, apărut la editura „Eubeea” din Timișoara avându-l consilier editorial pe scriitorul Ilie Chelariu, un volum frumos copertat de Carmen Emanuela Popa, prefațat de Otilia Sârbu și înnobilat de lucrările maestrului Silviu Orăvițan.

Un volum-poveste de și despre un om de poveste: Ioan Cărmăzan. Cititorul va putea fi martorul unor întâlniri de excepție, întâlniri ale sărbătoritului cu mari nume ale literaturii și cinematografiei românești: Sergiu Nicolaescu, Amza Pelea, Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Corneliu Vadim Tudor, Lucian Pintilie, Adrian Sârbu, Danilo Kiš, Nichita Stănescu, Geo Bogza, Fănuș Neagu, Nicolae Breban, sculptorii George Apostu și Constantin Lucaci și alte astfel de nume de renume.

În ultima parte a cărții există un capitol intitulat „Oglinda din privirea oamenilor” și aparține membrilor Clubului de la Timișoara, un club inventat de Ioan Cărmăzan, dar care rezistă de ceva timp și se bazează, în special, pe un  „virus” numit „prietenie”. Așadar, acest capitol al cărții este susținut de: Maria Nițu, Rodica Pop, Constanța Marcu, Ionel Sporea, Silvia C. Negru, Manolita Dragomir-Filimonescu, Veronica Balaj, Doina Moț, Ion Marin Almăjan, Nina Ceranu și acad. Ion Ungureanu.

Evident, cartea se încheie cu un Curriculum Vitae al sărbătoritului și cu imagini de familie, prezentând un parcurs frumos, firesc și nobil al bocșeanului Ioan Cărmăzan: copil, student, părinte, profesor, regizor, bunic.

Un volum de excepție dedicat unui om de excepție!

Iată, volumul a fost prezentat și la Bocșa de către editorul Nina Ceranu și autorii Vasile Bogdan și Ioan Cărmăzan. De asemenea, gânduri și cuvinte frumoase despre omul, regizorul și scriitorul Ioan Cărmăzan au rostit prieteni precum Gheorghe Jurma (Reșița), Călin Chincea (Berzovia), Doina Rodica Moț (Timișoara), Silvia C. Negru (Timișoara), Rodica Pop (Timișoara), Manolita Dragomir-Filimonescu (Timișoara), Bata Marianov (Timișoara), Valentin Bugariu (Birda), Dan Gârjoabă (Sânmihaiu Român), Constantin Tufan Stan (Lugoj), Ioan Cojocariu (Caransebeș), Victor Creangă (Bocșa), Valentin Costea (Bocșa), Doina Gârboni (Bocșa), Dorel Viorel Cherciu (Bocșa) și Adalbert Gyuriș (Germania).

Alte urări, de la alți prieteni prezenți la eveniment, au fost spuse la final, când s-au ciocnit pahare în cinstea sărbătoritului.

Organizatorii au pregătit regizorului Ioan Cărmăzan o plachetă aniversară, în semn de recunoștință și mulțumire pentru rodnică și frumoasă colaborare, iar, în locul tortului aniversar, a fost pregătit un desert bănățenesc, pe placul invitatului, cunoscute fiindu-i gusturile culinare. Este vorba despre tradiționalele găluște cu prune (gomboți), pe care Ioan Cărmăzan le-a primit cu bucurie și le-a savurat alături de prieteni.

Astfel s-a încheiat o întâlnire de suflet, o întâlnire organizată cu drag de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa și echipa revistei „Bocșa culturală” pentru a aniversa una dintre personalitățile culturale bocșene de talie internațională precum este maestrul Ioan Cărmăzan și acasă. Adică, în una dintre „acasele” lui Nuțu Cărmăzan: la Bocșa.

La mulți ani, Ioan Cărmăzan!

Gabriela Șerban

Dublă lansare de carte la Bocșa

       Sâmbătă, 4 august cu începere de la orele 13,00 la Biblioteca Orășenească ,,Tata Oancea” din Bocșa a avut loc o dublă lansare de carte. Au fost prezentate două volume apărute la editura timișoreană Eubeea: Descifrând Codul Cărmăzan, 700 p. și Utopia. Despre iubire și prostie, 538 p.

            Organizatorul și moderatorul întâlnirii a fost bibliologul și bibliotecarul Gabriela Șerban, directorul Bibliotecii Orășenești care l-a prezentat pe aniversatul de astăzi, Ioan Cărmăzan, regizor de film și profesor universitar legat sufletește de orașul Bocșa dar și o contribuție deosebită: înființarea Clubului de la Timișoara, lucrările membrilor acestui Club au fost publicate în volumul Utopia. Despre iubire și prostie. Sărbătoritul de astăzi a fost cinstit printr-un volum care vorbește despre omul, regizorul, prietenul, pagini cu bocșeni dar și cu mari actori, regizori și scriitori întâlniți în viață. Tot în acest volum cititorii vor găsi fotografii, file de jurnal și lucrări realizate de Silviu Orăvitzan. Pentru a cinsti omul dar și contribuția la cultura și spiritualitatea bocșană din partea Bibliotecii Orășenești ,,Tata Oancea”, Ioan Cărmăzan a primit o Diplomă de Excelență.

            Prezidiul a fost format din Ioan Cărmăzan, Nina Ceranu, managerul Editurii Eubeea, publicistul și redactorul Vasile Bogdan, sculptorul Bata Marianov și Gabriela Șerban, gazda acestui eveniment cultural. Publicul a a fost format din scriitorii Clubului de la Timișoara, prieteni bocșeni ai regizorului Ioan Cărmăzan, editori și critici literari, profesori, ingineri. Biserica Ortodoxă a fost reprezentată prin preoții Valentin Costea (Bocșa Română), Dan Gîrjoabă (Sânmihaiu Român) și Valentin Bugariu (Birda).

            Rând pe rând, prieteni și colaboratori au vorbit despre regizorul bocșan stabilit în București, de opera acestuia și de cărțile recent apărute. Șirul acestora a fost deschis de scriitorul Vasile Bogdan, cel care a realizat prin dialog ,,Codul Cărmăzan”. ,,Om complex” care a izbutit în film, literatură, publicistică și columbofilie, un ,,om în mers”, neliniștit care a avut între prieteni pe Lucian Pintilie, Fănuș Neagu și Sergiu Nicolaescu a reușit să de-a viață acestei cărți.

            Editorul volumului, Nina Ceranu a amintit faptul că acest Club de la Timișoara inițiat de Ioan Cărmăzan a reușit să de-a un suflu nou în Timișoara. Despre inițiator a mărturisit că în scrierea cărții nu a avut nicio inhibiție în a relata, a povesti reușind o carte-mărturie a vieții și devenirii profesionale. Cel de-al doilea volum, Utopia. Despre iubire și prostie, dezvăluie scriitura a 25 de autori și o lume literară efervescentă.

           

Doina Moț, membră a Clubului, fostă sportivă de performanță a vorbit publicului de o trăsătură definitorie a lui Ioan Cărmăzan și anume aceea de sportiv de performanță. Din sport, aniversatul de astăzi și-a păstrat regulile și principiile care duc la performanță.

            Criticul literar Gheorghe Jurma a reliefat contribuția lui Ioan Cărmazan prin intermediul a două cărți apărute la Editura Timp(ul) din Reșița: Mica Țiganiadă (1998) și Povestiri din Bocșa (2010). A încheiat intervenția prin scoaterea în evidență a destinului suprarealist al familiei Cărmăzan și a unor trăsături personale: imaginație, neastâmpăr ș. a..

            Gânduri de bine, de sănătate au fost rostuite de toți ceilalți participanți împreună cu tradiționalul LA MULȚI ANI!

Atelier de Vară în parohiile Gătaia și Birda

        Vineri, 3 august s-a desfășurat o activitare religios-educativă intitulată Atelier de Vară ,,Credință și Educație” în parohiile Gătaia și Birda cu sprijinul Liceului Teoretic din Gătaia și a Școlii Gimnaziale din Birda cu pariciparea prof. Nicoleta Brădeanu (Religie), prof. Hilde Germer (Biologie), prof. Bianca Bădiță (înv. primar), referent Dara Anderwald (Biblioteca Comunei Birda) și a preoților parohi de la cele două biserici.

            Atelierul s-a desfășurat prin participarea a 22 de copii, câte 11 din fiecare parohie, grupa copiilor din Birda a participat la Gătaia, iar cea din orașul de pe Bârzavă în Comuna Birda și satele aparținătoare.

            Au fost derulate cateheze, concursuri religioase, s-au învățat cântece, au fost vizitate școli, biblioteci, puncte muzeale, au fost cercetate biserici și mănăstiri. La finalul activității copiii au evaluat activitatea, iar un profesor a realizat analiza swott care a reliefat puctele tari și cele slabe ale activităților desfășurate.

            În cele două biserici s-au desfășurat mai multe activități începute cu rugăciunea de dimineață, prezentarea bisericilor (arhitectură, pictură, bibliotecă, carte veche), a hramului, a împărțirii acesteia. În biserica din Birda preotul Valentin Bugariu cu ajutorul videoproiectorului a prezentat cateheza: ,,Pictorul și luptătorul național Filip Matei”. Rămas în istoria artei bănățene drept cel mai prodigios pictor cu lucrări în 65 de biserici în întreg Banatul istoric, a slujit prin presă neamul românesc dintre Mureș și Dunăre. A participat la Marea Unire de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, iar după Unirea cu Țara a pictat și bisericile din Birda (1925) și Gătaia (1926). Cu acest prilej a fost prezentat iconostasul ortodox pe registrele lui. La Gătaia prof. Nicolae Brădeanu și pr. Călin Negrea au realizat două congursuri prin împărțirea copiilor în trei grupe concurente. Cele două concursuri au fost: ,,Să descoperim Tainele Sfintei Scripturi” care a obișnuit copii cu utilizarea Sf. Scripturi: identificarea versetor și căutarea locurilor paralele. Cel de al doilea ,,Sfântul Andrei, Apostolul românilor” a ilustrat viața Sf. Ap. Andrei și prezența în ținuturile străromâne. La sfârșitul activității au fost învățate trei cântece: ,,Pentru Tine Doamne”; ,,Măicuța e numai una” și ,,Cuvine-se să fie”, iar la Birda a fost distribuit ultimul număr al revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” și un calendar creștin-ortodox de buzunar.

           

      Al doilea moment al programului l-a reprezentat vizitarea școlilor din Gătaia și Birda. La Birda prof. Hilde Germer a prezentat realizările elevilor, laboratorul de biologie dar și documente școlare din timpul Dualismului asustro-ungar (cataloage, matricole, planificări didactice ș. a.) a celor două școli confesionale: evanghelică și ortodoxă. A urmat parcul din Gătaia și Biblioteca Comunală din Birda unde au fost văzute: fondul de carte și punctul muzeal.

            Ultimul popas al activității l-a reprezentat vizitarea Mănăstirilor Săraca, Sîngeorge și a bisericii filiei Sîngeoege a parohiei Birda. Aici copiii s-au închinat icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni, și moaștelor Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

            La finalul activității toți cei 22 de copii și-au împărtășit trăirile din cadrul activității au evaluat momentele activității. Din răspunsurile primite copiii au apreciat secvențele religioase, prezența la biserică și mănăstire, noile cunoștințe dar și ,,cititul din Biblie” (Andrei); ,,schimburile de impresii” (Sabrina); ,,florile de la Mănăstirea Săraca” (Snejana); ,,interacțiunea dintre noi și adulți” (Markus). Pe viitor între activitățile cerute de copii sunt cele spotive: tenis de masă, baschet și fotbal. Prof. Bianca Bădiță a identificat punctele tari: profesionalism, implicare, atragerea copiilor spre biserică, contribuție la evoluția spitituală a copiilor, existența unui feedback, recompensa, o foarte bună calitate a activităților desfășurate, adaptarea activităților la particularitățile de vârstă ale copiilor, iar ca punct slab: numărul mic de copii participanți.

            Un gând de mulțumire îndreaptă organizatorii către dl. Marius Stoian, primarul Comunei Birda care a făcut posibilă deplasarea copiilor la Gătaia, mănăstirea Sf. Gheorghe, Biblioteca Comunală și biserica ortodoxă din Sîngeorge. Mulțumiri se rânduiesc și către cei implicați în această activitate: profesori și elevi.

Program religios în Postul Adormirii Maicii Domnului

Ioan Traia, Dan Radosav, Partoș. Contribuții monografice, Editura Eurostampa, Timișoara, 2018, 241 p..

    Colecția Griselini a prestigioasei edituri timișorene Eurostampa, coordonată de prof. Ioan Traia s-a îmbogățit cu o nouă scriere monografică dedicată de astă dată satului Partoș din sud-vestul județului Timiș.

            Autorii, muzeograful Ioan Traia și Dan Radosav propun o monografie istorică pe parcursul a șase capitole distincte: Cadru natural; Istoricul microzonei; Biserica; Școala și activitatea culturală; Administrația, demografia și toponimia; Orezăria din Topolea și Anexe. Documentarea este însoțită în fiecare din aceste părți ale cărții de documente de arhivă și fotografie care flanchează și dau forță expresivă textului.

            Profesorul și muzeograful Ioan Traia, un veritabil Badea Cârțan al cercetării monografice a impus – cred eu- nu doar un model de abordare a istoriei locului dar chiar și o așezare tematică a subiectului. Celălalt autor, Dl. Dan Radosav cunoscut teolog, ziarist și realizator tv, astăzi managerul Muzeului Satului Bănățean, a fost după 1990 printre primii care a tras un semnal de alarmă cu privire la misiunea Bisericii în spitale (vezi articolul ,,Prezența Bisericii la căpătâiul bolnavilor”, în ,,Învierea”, an VII, nr. 15 (153), 1996, p. 3).

            Monografia Partoșului este recomamandată printr-un ,,Cuvânt înainte” chiar de Înaltpreasfințitul Ioan care întărește faptul că mănăstirea ortodoxă de aici și Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș sunt cei doi poli care dau trăinicie localității. ,,Argument”-ul lucrării este iscălit de fiul satului, Dan Radosav. În cadrul acestei ,,epistolii” suntem încredințați că: ,, Specificitatea unui tărâm e dată, în primul rând, de sufletele care trăiesc acolo. Dincolo de edificiile intrate în cartea de istorie, locurile vibrează prin trupuri și suflete, se impregnează cu parfum, gesturi, initiative, spirit, toate PERSONALE, așadar ale oamenilor care au în buletin și-n fibră locul natal scris cu majuscule!” (p. 8).

            La această scurtă introducere voi adăuga alte câteva fapte care nu țin de obiectivitatea prezentătii, ci de atașamentul afectiv la adresa locului. Partoșul și satul în care slujesc, Birda sunt legate prin câteva lucruri semnificative: În 1777 la închiderea Mănăstirii Partoș, o parte din călugării de aici au ajuns la Mănăstirea Sîngeorge de lângă Birda. Au adus cu ei un odor de mult preț un Minei care a aparținut Sfântului Iosif. Tot legat de Sf. Iosif avem știrea că la 6 septembrie 1956 cu prilejul deshumării osemintelor Sfântului a participat și administratorul catedralei mitropolitane din vremea aceea, preotul Tiberiu Mărgineanțu, fiul preotului Ioan cel care a ridicat actuala biserică din Birda. La Partoș au ucenicit doi clerici vrednici: Ioan Cibian (1968-1972) și Ionel Maftei (1995-1999) care au avut contribuții meritorii în viața bisericească de la Birda.

   Revenind la cuprinsul volumului monografic mă voi opri asupra istoricului așezării și al Bisericii. fiind încredințat de o învățătură a unui lingvist timișorean care într-o carte menționa: ,, La întrebarea: care sunt cele mai frumoase cuvinte în limba română, am răspunde, fără preget:

-Vatră și dor.

-De ce?

-Pentru că dorul duce.

-Dar vatra?

-Aduce”.

            Chiar dacă primele atestări documentare le avem din epoca medievală pentru Partoș (1334), zona a fost locuită din epoca bronzului atestări în acest sens au fost descoperite atât la Banloc, cât și la Livezile. Pentru Partoș avem câteva puncte: Sat Bătrân sau Mănăstirea, Partoșul Vechi, Seliște, Argriș, Petreștea (?),  chiar o așezare, Șarut între Partoș și Tolvădia (azi Livezile).

            În timpul ocupației turcești (1552-1716) localitatea a făcut parte din nahia Ciacovei, satul a devenit la scurt timp nelocuit fiind consemnat ca atare (seliște) în defterele turcești din 1554-1579. ,,Faptul că, nu găsim satul Partoș în documentele din timpul stăpânirii turcești ne îndreptățesc să presupunem – întăresc autorii -  că a ieșit de sub controlul defterdarului (funcționar superior al finanțelor), în acea epocă atât de istabilă”. (p. 43).

            În timpul stăpânirii habsburgice, satul Partoș a aparținut asministrativ de districtul Ciacova și a avut 18 case. Satul a cunoscut o înflorire numerică a locuitorilor, astfel că în 1769-1772 a avut 68 familii, o suprafață de 2863 jug. și 738 claffteri. Maria Tereza a dăruit hotarul satului banului croat Drașkovics. Domeniul a cuprins și Banlocul. În 1783 domeniul a fost cumpărat de armeanul Lazăr Karacsonyi care l-a mărit prin achiziționarea a altor sate: Ofsenița, Soca și Topolea, apoi Jamu Mare și Jamu Mic.

            Din cadrul perioadei dualiste, autorii au subliniat jertfa sătenilor în Primul Război Mondial, 48 de combatanți și-au pierdut viața. Pentru a le cinsti memoria preotul Trifu Cocora prin colectă publică a ridicat în 1939 Monumentul Eroilor. Același preot a fost reprezentantul satului la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

După Unire, în 1921 a fost realizată Reforma agrară când au fost împroprietăriți 177 de locuitori cu câte 5 jugăre. În 1923 satul era cuprins în plasa Modoș, având primărie, secretariat comunal și 955 de locuitori.

Din timpul regimului comunist autorii consemnează calvarul deportării în Bărăgan (1951-1956) când 12 familii cu 44 locuitori au fost trimiși în Bărăgan. Tot acum au fost bazele unei agriculturi cooperativizate.

Biserica a fost tratată in extenso în capitolul al III-lea de la istoria Bisericii până la amănunte ce țin de istoria bisericească a locului: Mănăstirea, apoi Parohia și din nou Mănăstirea, Viața Sf. Iosif cel Nou, șirul slujitorilor (călugări, preoți, ieromonahi, cântăreți, crâsnici), iconostas, pictură, carte de cult, hram, Antimis, registre parohiale (din 1779), obiecte de cult, monumente și cruci de piatră, comitir, Centrul Cultural Casa Regina Elisabeta, Biblioteca ,,Marcu Muțiu” și Colecția muzeală ,,Damaschin Udrea”.

Biserica de zid datează din veacul al XVIII-lea fiind ridicată de judele Marcu Muțiu ca mulțumire pentru mijlocirea Sf. Iosif. În rândul cântăreților amintim pe Petru Radosav astăzi nonagenar.

Bibliografia încheie în mod fericit expunerea documentară compusă din documente de arhivă, reviste, lucrări generale și speciale care dezvăluie viețuirea în teritoriul dintre Mureș și Dunăre, surse web ș. a. E de apreciat faptul că în cuprinsul acesteia apare menționat un alt fiu al satului, Doru Radosav, profesor universitar și director al Bibliotecii Central Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, cu volumul: Sentimentul religios la români (1997).

Prin această nouă realizare, autorii reușesc să cuprindă toate datele unei monografii istorice care încheie demersul monografic închinat microzonei din care au apărut cele închinate comunei Banloc (2002) și comunei Livezile (2015). Prin această nouă monografie apărută anul acesta iubitorii de istorie locală și cultură bănățeană pot cunoaște un nou ungher al județului Timiș, o localitate mică susținută de rugăciunile călugărilor din mănăstirea de aici.

   

Întâlnirea monografiștilor bănățeni la Partoș

Joi, 2 august de la orele 11⁰⁰ a avut loc la Mănăstirea ,,Înălțarea Sfintei Cruci” și ,,Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș” din localitatea Partoș cea de-a X-a ediție a întâlnirii monografiștilor bănățeni.

Au fost prezenți la această activitate: profesori universitari, cercetători științifici, muzeografi, profesori, preoți, reprezentanți ai Primăriei Comunei Banloc mai mulți săteni dar și monografiști din județele Caraș-Severin și Timiș.

Întâlnirea a debutat cu o slujbă de mulțumire oficiată de P. Cuv. Arhim. Simeon Stana, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Timișoarei și P. On. Părinte Ioan Prisăcean, protopopul Detei. La finalul slujbei, P. Cuv. Păr. Simeon Stana a transmis celor prezenți cuvântul de binecuvântare al Înaltpreasfințitului Mitropolit Ioan precum și îndemnul de a cultiva cultul divin, rădăcină a culturii.

Adunarea monografiștilor s-a desfășurat în Centrul Cultural al mănăstirii fiind moderată de muzeograful Ioan Traia de la Muzeul Satului Bănățean. Prezidiul întâlnirii a fost compus din: prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu de la Universitatea de Vest din Timișoara, cercet. șt. I dr. Ioan Hațegan de la Institutul de Cercetări Socio-Umane ,,Titu Maiorescu” al Academiei Române, filiala Timișoara, Dan Radosav, managerul Muzeului Satului Bănățean, Lucian Trifonescu, primarul Comunei Banloc, P. Cuv. Arhim. Simeon Stana și P. Cuv. Ieromonah Varlaam Almăjanu, starețul Mănăstirii Partoș.

Cuvântul de bun venit a fost rostit de moderatorul întâlnirii, iar cel de binecuvântare a fost transmis de P. Cuv. Părinți Simeon Stana care pornind de la Evanghelia citită la slujba de Te Deum  (Ioan 15, 4-7) a accentuat faptul că oamenii sunt mlădițele care au viața numai în relație cu Hristos. Cultura a dat cea mai frumoasă expresie, cea a Filocaliei, adică iubirea de frumos materializată în bine; P. Cuv. Păr. Varlaam, starețul mănăstirii a afirmat că Mănăstirea Partoș reprezintă altarul satului, iar mormântul Sfântului Iosif, chivotul lui, Dr. Cornel Toța, fost edil al Banlocului a vorbit celor prezenți despre școala mănăstirească de la Partoș atestată din veacul al XII-lea dar și de valorificarea mănăstirii printr-un turism ecumenic.

Au urmat cele 4 prezentări a volumelor monografice. Profesorul Ioan Traia a vorbit de misiunea monografiștilor bănățeni și anume: propășirea culturii tradiționale ca scut identitar în fața mișcării globaliste. Pornind de la o cugetare a lui Nicolae Iorga care afirma într-un prilej că fără steag de cultură un popor devine o gloată, vorbitorul a afirmat răspicat credința potrivit căreia cultura organizează, structuează și disciplinează un  popor.

Prima carte prezentată a fost Gătaia. Monografie, Editura Sitech, Craiova, 2018, 438 p.. Despre acest volum a vorbit prof. Iosif Marius Circa și prof. univ. Ioan Viorel Boldureanu. Primul vorbitor a recenzat în amănunt fiecare capitol și subcapitol al cărții, concluzionând: ,, Monografia aceasta, o adevărată carte de vizită pentru localitatea mea natală, este rezultatul unui efort mare de muncă. Truditorul este exigent cu structura, cu informația, cu fomulările de conținut, cu exprimarea clară și coerentă, cu relația dintre scris și imagine.

Împărțită în șapte capitole, care, la rându-le, au mai multe subcapitole cu titluri de mare forță sugestivă, unitatea volumului este dată și de argumentul prin care pr. dr. Valentin Bugariu își motivează demersul cultural, dar și de concluziile din final ca o sinteză privind lucrarea ce oferă „o priveliște asupra dezvoltării localității în diferite epoci istorice”.

Al doilea volum, Cugetări mai târzii, Editura Hoffman, 2018, 201 p. iscălit de prof. Iosif Marius Circa a fost prezentat de prof. Ioan Traia și preotul Valentin Bugariu. Cel de-al doilea vorbitor a accentuat importanța scrierii: ,, Toate materialele cuprinse în această carte și doar ele prin realizarea textului, puterea argumentelor, solida documentare, frumusețea exprimării și eleganța stilului dau trăinicie scrisului. Bucăți din această carte precum și din celelate două au fost folosite la întocmirea monografiilor: Colonia Gătaia (2011), Gătaia și Ferendia (2018). Dincolo de a aparține Detei, profesorul Iosif Marius Circa este condeierul care asemenea cronicarilor din vechime reușește să pună în valoare ceea ce ne individualizează ca neam: limba, credința ortodoxă, tradițiile fiind în linia descentenței costiniene: ,, Biruit-au gândul să mă apucu de această trudă, să scoț lumii la védére felul neamului...”. La final, prof. Circa a expus celor prezenți o mărturisire intitulată: ,,Drumul cărții”, faptul că unele din materialele acestui volum sunt însemnări mai vechi din ,,Jurnalul intim” al autorului ajuns la 17 volume însumând 5.500 pagini.

            Prof. Pavel Panduru a prezentat cartea prof. Gheorghe Rancu-Bodrog, Din panteonul Banatului istoric, Editura Hoffmann, 2018. Vorbind despre carte prof. Panduru a accentuat mărturia lui Vasile Pârvan potrivit căreia: Monografia trebuie să cuprindă jumătate din sufletul autorului și jumătate din cel al comunității, iar monografistul – în cazul nostru – Gh. Rancu are datoria asumată de a păstra România ,,în cuprinsul rotund de pâine”.

            Cea din urmă carte a fost Partoș. Contribuții monografice, Editura Eurostampa, Timișoara, 2018, 241 p.. Această carte a fost prezentată de 4 vorbitori. Istoricul Ioan Hațegan a prezentat cartea în devenirea ei: o realizare remarcabilă în 6 capitole distincte: Cadru natural; Istoricul microzonei; Biserica; Școala și activitatea culturală; Administrația, demografia și toponimia și Orezăria din Topolea.

            Preotul lect. univ. dr. Alin Scridon a introdus publicul prezent în istoria universală și cea bisericească concluzionând faptul că monahismul ortodox s-a dezvoltat în Răsărit ca reacție împotriva măsurilor catolicismului.

           

Bibliologul dr. Florin Popovici de la Biblioteca Eparhială din Timișoara a făcut câteva precizări de ordin etimologic și explicativ referitoare la înțelesul termenului de monografie. Despre autorii cărții – Ioan Traia și Dan Radosav -  a afirmat că au reușit prin această lucrare să salveze de la uitare satul, cu vocație integratoare au dăruit iubitorilor de cultură locală o carte de folos și învățătură. Prof. Iosif Marius Circa în încheiere a subliniat puterea de documentare a autorilor fapt care reiese din text, anexe, fotografie, hartă din diferite epoci, tabele ș.a.

            Întâlnirea s-a încheiat cu tradiționala agapă.