În privința monografismului
rural bănățean, acesta reprezintă o principală dimensiune de cadru
definitorie a culturii etnografice a Banatului istoric, motiv pentru care
această dimensiune semnifică și fundamentează (coroborat cu publicistica și gazetăria sătească)
unul dintre cele trei criterii principale de selecție a comunităților rurale
bănățene selectate ca semnificative
pentru Atlasul etnografic al Banatului
istoric ale cărui elaborare și editare într-o serie de 11 volume sunt în
curs, ajungându-se în prezent la volumul VII – Zona etnografică Almăj-Bozovici.
Cartea Preotului dr. Valentin Bugariu actualmente
paroh al bisericii din Birda, Gătaia.
Monografie. Finalizare, rod și încununare a peste un deceniu de strădanie
și dăruire sufletească, intelectuală și spiritual-creștină, părintele Valentin
Bugariu dăruiește Gătaiei (în a cărei parohie din Colonie a slujit atâția ani)
cea mai documentată, analitică și temeinică monografie rurală ,,de autor” adică înfăptuită până la
capăt de ,,unic autor” din câte am
avut în mână până acum. Repere cantitative – peste 330 de titluri ale unei Bibliografii de o diversitate
impresionantă, însă armonioasă, profesionist selectată, riguros axializată și
tot astfel dispusă și utilizată în aparatul critic al cărții.
De la început, arăt aici câteva indicii de valoare
ale acestei unicități. în primul
rând apelul, principiul
semnificativității (nu doar al reprezentativității) – pe care-l depășește,
aducând argumente evidente și limpede exprimate de interculturalitate complexă ce merge spre interculturalitate – calitate
definitorie a întregii noastre culturi etnografice bănățene, ridicându-se spre
cel mai înalt și mai subtil nivel – viața religioasă și etosul spiritual comunitar
în toate unitățile și componentele rurale administrative alcătuitoare ale
actualului oraș Gătaia.
Cele mai subtile indicii și argumente expuse și
dezvoltate de Valentin Bugariu și care sunt – în același timp – etalon și fin
seismograf al semnificativității se află în Capitolul V Biserica (pp. 207-153) care prinde 15 capitole dedicate celor
cincisprezece locașuri de cult – toate creștine – însă prin acribia filologică a textului celor 15
micromonografii (cuprinse în tot atâtea subcapitole) coroborate cu acrivia teologică, pr. dr. Valentin
Bugariu ca autor unic învederează
armonia unei constelații creștine inter- și intracomunitare care, mai presus de
diversitatea și eterogenitatea aspectelor cultice și de ordin istoric, este
luminată de o perspectivă înaltă izvorâtă din ecumenismul ortodoxiei noastre
române. Astfel armonia acestei constelații asigură esența și coerența altei
constelații – cea care se află în semnificațiile centrale, originare
primordiale – constelația
semnificalivității, definitorie, subliniere din nou pentru întreaga cultură etnografică a
Banatului Istoric - ,,Barocul etnografiei românești”, după expresia și
argumentarea lui Lucian Blaga din numărul 1 al revistei ,,Banatul” apărută la
Timișoara în 1926.
Celălalt capitol cu pondere și complexitate maximă
în Cuprinsul ,,Cărții Gătaiei” este cel de-al VII-lea, intitulat Demografie, tradiții, interculturalitate
(pp. 269-419).
Avându-l ca mentor în Școala Doctorală a
Filologiei timișorene pe inegalabilul Magister G. I. Tohăneanu, preotul doctor
Valentin Bugariu elaborează componenta
filologică (în acest capitol, analitic și explicit), dar și în întreaga
carte (de la etimologii la stilistică - limbaj/ limbă și stil) la un nivel de
inegalabilă ținută și rigoare academică; în acest capitol subliniez, însă,
amplele analize și referințe biobibliografice, complexele evaluări susținute
printr-o ilustrare crirică obiectivă, fără precauții, lipsită de complexe ori
prejudecăți a culturii etnografice bănățene îndeosebi din secolul al XX-lea din
subzona Gătaia – de la temelia ei ca viață folclorică – până la ,,elementului
de unicitate” a acestei culturi: literatura
dialectală bănățeană.
Aici, aceasta este
ilustrată prin unul dintre poeții ei actuali de nivel ontologic, personalitate
a comunității și cetățean de onoare al Doclinului – Dimitrie Acea (pp.
409-412). Deosebit și semnificativ pentru Cartea Gătaiei este că obiectivitatea
critică a autorului nu eludează și nu ignoră aspecte jenante apărute atunci
când componente semnificative ale culturii etnografice au fost siluite,
denaturate, contorsionate de cenzura comunistă precum - ,,folclor nou” ori
,,viața fericită” cântată și slăvită în literatura condeierilor plugari ai
agriculturii socialiste (pp. 392-395).
* *
*
Iată, așadar, că în chip
cu totul neîntâmplător, valoarea deosebită a monografiei recent apărute pune în
coerență semnificativă două dintre
principalele izvoare ale principiului semnificativității – cardinal pentru
valorile culturii etnografice și religiozității creștine ca viață a spiritului întru cultură.
Prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu
-Universitatea de Vest-
Timișoara
