Astăzi am condus pe ultimul drum pământesc, pe unul dintre puținii
nonagenari care se identifică cu începutul unei Colonii așezate în nordul
orașului Gătaia întemeiate acum 100 de ani în urma Reformei Agrare din 1921.
Ivit în glia Igrișului pe
urmele unui alt consătean, Filip Matei care s-a așezat vremelnic la Murava (azi
Șemlacu Mare), familia Gheța Dimitrie, s-a așezat în Colonia unui alt sat, din
apropiere, Gătaia.
O trăsătură aparte a celui
plecat în ,,lumea cea fără dor” a fost mărturisirea credinței creștin-ortodoxe
fiind unul din cei care au slujit bisericii ortodoxe din Colonie, martor și
susținător al noii biserici, ridicate în anii ᾽70, a casei parohiale, temeluită
după Revoluția din ᾽89 și cântăreț de-o viață în strana bisericii și consilier
bisericesc.
Personal am învățat multe
de la acest om: În primul rând diferența între formele de cântare bisericească,
de jertfa (și financiară) în susținerea bisericii. A fost o mărturie vie a acestui
colț de lume. Mărturiile, forografiile păstrate în timp, au fost folosite în
realizarea de monografii fie bisericești, fie istorice a localității.
A plecat să slujească în Biserica triumfătoare alături de alți consăteni. Amintesc doar de cei care au slujit Bisericii în ultimii ani: Ioan Tomuș, Elena Haralambie, Radu Trifu, Cornel Stanciu și mulți alții.
A rămas în urmă o amintire
luminoasă a unui om care pleacă înconjurat de familia cea mică și cea mare a
satului.
Dumnezeu să-l odihnească
cu drepții!
