Duplex religios între parohia Birda și Percosova

Cu ocrotirea Maicii Domnului, două biserici ortodoxe, Birda și Percosova din protopopiatul Deta au inițiat un proiect liturgic - pastoral comun compus din slujire liturgică alternativă, de astă dată în 26 - 27 octombrie la sărbătoarea Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir și Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucureștilor.

Alternativ a fost slujită Sfânta Liturghie, preoții Sebastian Andrei Petrescu și Valentin Bugariu au ținut câte un cuvânt de învățătură. 

La biserica parohială din Birda au fost prezenți elevi de la Școala Gimnazială din localitate îndrumați de domnul prof. Doru Popa.

Mulțumiri celor prezenți la rugăciune!

Acestă comuniune euharistică se înscrie în acțiunile derulate în Anul misiunii parohiei în Patriarhia Română

,,Sărcia”, nr. 33 ̸ 2015

               Parohia Ortodoxă Sărcia a editat un nou număr în 12 pagini al publicației periodice a românilor sărcinenți în redacția Consiliului Parohial sub conducerea domnului Iancu Murărescu, redactor responsabil.

            În prima pagină, părintele Cristian Popi, parohul locului propune o predică. Cu acest prilej e vorba de o ,,Predică la Praznicul Schimbării la Față”. (p. 1-2).

            Din cuprinsul revistei aflăm de participarea românilor sărcinenți la hramuri bisericești la Bocșa Montană și Reșița și a Rugii satului la Săcălaz. Un moment deosebit în spiritualitatea Sărciei este dezvăluit de Iancu Murărescu, ,,Dr. Mărica Lăpădat. O binefăcătoare care ajută localitatea Sărcia”. Redăm întreaga știre pentru frumusețea ei: ,,Doamna dr. Mărica Lăpădat, sărcianță căsătorită și domiciliată la București, dar care vizitează frecvent satul natal, o binefăcătoare care merită toate laudele. La Sărcia a construit case frumoase, a ajutat la clădirea bisericii ortodoxe sârbe din sat și altele.

            Acum, se pare că doamna dr. Mărica s-a hotărât din proprie inițiativă, să ajute satul cu mult mai mult. A început să facă din vechea noastră biserică românească (construită în anul 1896) una cu o înfățișare nouă. Sfântul locaș a fost reconstruit în exterior și va fi dotat cu mobilă nouă. În cimitir, va fi construită o nouă capelă.

            Dr. Mărica Lăpădat susține amenajarea căminului cultural și a altor clădiri din sat.

            Noi, sărcinenții, îi mulțumim din tot sufletul pentru aceste investiții enorme.

            Știu că doamnei doctor nu-i place să fie lăudată, dar până în prezent nimeni nu a făcut atâtea pentru satul nostru câte a făcut dumneaei.

            Îi mulțumim. Să-i dea Dumnezeu sănătate. Să nu uităm niciodată ceea ce a făcut Mărica noastră pentru satul nostru”. (p. 2).

            Publicația mai cuprinde: știri, versuri, cronică culturală și diverse însemnări. Un material deosebit este oferit cititorilor de cunoscutul ziarist al românilor din Voievodina, Florin Ursulescu, ,,Imaginea copilăriei (III)”, (p. 10).

            Revista poate fi consultată la biblioteca parohială!

,,Vatră nouă”, nr. 179-180 / 2015

Semnalăm apariția unui nou număr, 179-180 al prestigioasei reviste rurale editată de comunitatea locală din Giarmata Vii sub îndrumarea P. On. Părinte Vasile D. Suciu, parohul Bisericii cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din localitatea amintită.

            Editorialul, ,,Note de călătorii academice și universitare” semnat de Acad. Păun Ion Otiman a ajuns la cel din al VII-lea episod în care autorul dezvăluie funcționarea Institutului Federal de Viticultură de la Greilweilerhof din Germania.

            Prof. univ. dr. ing. Aurel Lăzureanu în rubrica ,,Sfatul specialistului” aprofundează o nouă problemă agronomică: ,,Lucrările solului pentru dezmiriștire”. În pagina de Istorie, preotul dr. Valentin Bugariu de la parohia Birda continuă studiul închinat unei personalități bănățene: ,,Generalul Corp de Armată Ion Șuța (1919-2007)” ajuns la cea de a treia secțiune. (p. 7).

            Din cuprinsul revistei aflăm de serbarea Rugii satului Giarmata Vii care și de astă dată pe lângă jocul și balul tradițional a avut o solidă componentă religioasă. Astfel că după Sfânta Liturghie oficiată în biserica parohială a urmat Ceremonialul de Rugă compus din înconjurarea bisericii, sfințirea colacului de rugă și binecuvântarea prinoaselor. Această parte a fost încheiată cu agapa frățească.

            Suplimentul ,,Iconostas” amintește de o sărbătoare a Bisericii și anume ,,Ziua Universală a iei sărbătorită la Giarmata Vii”. Pe 21 iunie o dublă sărbătorire a reuniunii corale: ,,Cântecele Învierii” la cea de-a X-a ediții și cea a iei. Manifestarea a fost organizată de Parohia Ortodoxă și Școala Primară din localitate în colaborare cu Muzeul Satului Bănățean și Școala Populară de Artă. A fost oficiată Sfânta liturghie la finalul căreia Corul ,,Sfânta Maria” a propus credincioșilor piesa ,,Un Răsunet din Crișana” de Ion Vidu. A fost urmat de un program artistic al Ansamblului ,,Flori de câmpie” al satului. Finalul a aparținut horei tradiționale.

            Din același supliment religios mai pot fi găsite: cugetări ale Sfinților Părinți, lămuriri pedagogice și evocări. Ne-a reținut atenția una deosebită, ,,Întâlnirea fiilor satului Nadăș” organizată de același harnic preot al comunității din Giarmata Vii.  

Taina Sfântului Maslu în parohia Birda

Duminică, 18 octombrie de la orele 16,00 a fost oficiată Taina Sfântului Maslu în biserica cu hramul ,,Nașterii Maicii Domnului” din parohia Birda. Cu această ocazie preoți și credincioși s-au rugat împreună pentru sănătate sufletească și trupească. Cu acest prilej au slujit: C. Păr. Petru Gărău, pensionar, Adam Rugaci de la parohia Gătaia, Zoran Milovanov de la parohia Berecuța, Călin Negrea de la parohia Gherman, Sebastian Andrei Petrescu de la parohia Percosova și Valentin Bugariu, parohul locului.

Cuvântul de învățătură a fost pregătit și susținut de părintele Călin Negrea.

Mulțumiri speciale stranei pentru răspunsurile liturgice, credincioșilor prezenți cu acestă ocazie în Sfânta Biserică precum și tuturor care s-au ostenit cu acest prilej. 

Sfânta Liturghie și instalarea noului preot în parohia Percosova

Duminică, 11 octombrie 2015 cu începere de la orele 10⁰⁰ a fost oficiată Sfânta Liturghie în biserica cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” din parohia Percosova, protopopiatul Deta. Cu acest prilej au slujit P. On. Părinte Ioan Prisăcean, protopopul Detei, C. Părinți Valentin Bugariu de la parohia Birda și Sebastian Andrei Petrescu, noul paroh al parohiei Percosova.

            Cuvântul de învățătură cu tema: ,,Cuvântul lui Dumnezeu și rodirea Sa” a fost susținut de părintele Valentin Bugariu.

            La finalul Sfintei Liturghii, P. On. Părinte Protopop a rostit un înălțător cuvânt ocazional prin care a prezentat pe noul preot, a mulțumit primarului și viceprimarului orașului Gătaia prezenți cu acest prilej rugându-i să sprijine pe mai departe parohia locală, totodată credincioșilor prezenți cu acest prilej cu îndemn de a stărui în rugăciune, în împărtășirea cu Sfintele Taine și în cercetarea permanentă a bisericii parohiale. La final a fost înmânate noului preot paroh: Evanghelia și cheile bisericii, ca simbol al propovăduirii lui Hristos și slujire a Bisericii.

            La rândul său, părintele Sebastian Andrei Petrescu a mulțumit primarului orașului Gătaia, primarului comunei Birda, celorlalte oficialități locale, precum și tuturor credincioșilor prezenți cu acest prilej în biserică. Un cuvânt deosebit a fost închinat Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, mitropolitul Banatului, cât și Preasfințitului Părinte Paisie Lugojanul, arhiereii Arhiepiscopiei Timișoarei.

Donație de carte la Biblioteca Comunală

În 1 octombrie cu prilejul praznicului ,,Acoperământului Maicii Domnului” a fost realizată o donație de carte și reviste de către Parohia Ortodoxă Română către Biblioteca Comunei Birda. În acest an au fost dăruite 10 volume cu conținut divers și 201 de reviste: bisericești, rurale, parohiale și de cultură editate de Eparhii, Asociații și Societăți, Primării, Parohii din județele: Caraș - Severin, Timiș, Uzdin, Vladimirovaț, Sărcia, Panciova (Voivodina).

Această donație a fost realizată în scopul măririi fondului documentar al bibliotecii locale. 

Parteneriat educațional între Școală și Biserică la Birda

În anul școlar 2015 - 2016 a fost încheiat un Acord de Parteneriat între Școala Gimnazială și Parohia Ortodoxă Română din comuna Birda. Acest proiect de colaborare presupune: participarea copiilor la slujbele religioase desfășurate în biserica, duminica, în sărbători precum și la serviciile divine oficiate cu prilejul Zilei Eroilor și Zilei Naționale a României; împărtășirea elevilor cu Trupul și Sângele Domnului în posturile bisericești; organizarea și participarea la concursuri religioase; organizarea unor cateheze cu prilejuri ocazionale în școlală: Ziua Bibliei, comemorări, aniversări ș.a.; implicarea copiilor în acțiuni filantropice, de întrajutorare a semenilor; desfășurarea de activități recreative: vizionarea unor filme documentarea, inițiere în cântarea bisericească, conceperea și redactarea unor materiale pentru revista locală; pelerinaje la mănăstiri, concursuri de desen tematic etc.

Mulțumiri partenerilor implicați, prof. Sorina Onița, directorul instituției școlare, prof. Doru Popa, titularul Catedrei de Religie Ortodoxă, tuturor dascălilor care vor participa la acțiunile cuprinse în acest acord.

,,Floare de latinitate” nr. 2 ̸ 2015 ̸

De la poetul Vasile Barbu și totodată prietenul parohiei noastre, am primit cel de-al 47 număr din cei XII ani de apariție neîntreruptă a revistei ,,Floare de latinitate” care propune cititorilor următorul motto: ,,Nu uita că ești român”. 

Din cuprinsul numărului regăsim: informații legislative, ecocări ale unor personalități bisericești, însemnări privind aromânii, medalioane de filologi, încățători ori lăutari, consemnări din Uzdin, poezie, proză scurtă, impresii de călătorie, fotografii, de astă dată a fost rândul Lugojului. Deci un cuprins complet...

Ne-a reținut atenția eseul: ,,Limba română în Serbia de Răsărit”, iscălit de prof. Diana Șolcotovici. Fără vreun adauos redăm trăirile dascălului în emoția orei de română și tototată de românitate predată învățăceilor: ,,Trăim vremuri interesante, îmi spunea cineva nu așa demult. Și avem norocul să participăm la ceva măreț, am gândit atunci, și asta deoarece eram prima profesoară care preda limba română în Valea Timocului, după aproape două sute de ani de lipsă a acesteia în regiune. Da, începând cu 4 noiembrie 2013, am început să predau limba română la cinci licee din Serbia de Răsărit. După programa școlară, câte două ore pe săptămână. Ca engleza sau franceza. Spre deosebire de acestea din urmă, româna nu poate fi tratată ca o limbă străină. Fiindcă e prezentă acasă la familiile de români sau rumâni sau vlahi, sau țințari cum mai sunt numiți locuitorii vechi ai regiunii. Se aude pe stradă, la piață, în timpul așteptării în fața cabinetelor medicale, în autobuzele ce leagă diferete localități. […].

Dar să ne întoarcem la școală, fiindcă de acolo am pornit. Limba română literară exista în Valea Timocului înainte de a fi inclusă în programa școlară. Vorbită și chiar învățată. Momentul în care Ministerul Educației a dat aprobarea de a fi inclusă în programa școlară este unul istoric, nu neg. Dar oamenii o foloseau și înainte. Dacă vă întrebați de unde, calculați numai că în ultimii mai bine de 30 de ani au plecat la studii în România mii de tineri. Mă refer la studii începând de la nivelul liceal până la cel doctoral. Circa 2.500 de românce sunt măritate în această zonă și fiecare dintre ele are, de obicei, câte doi copii. Sunt deja cam 5.000 de oameni care o știu și o folosesc. […].

Când, astă-toamnă am fost anunțată că voi începe să lucrez ca profesoară de limba română, a fost extraordinar începutul, ca orice început, a fost greu. Dar entuziasmul nu mi-a scăzut. Nu mi-au permis-o copiii. Zâmbetul din ochii lor a făcut ca toate momentele grele să fie punți peste obstacole. Spre exemplu, eram la a doua săptămână de carte la Liceul economic din Zaiecear când, învățându-i pe copii cum să răspundă la diferite întrebări de bază, o fetiță mi-a răspuns astfel: Mă cheamă Ivana, dar puteți să îmi spuneți Ioana, cum mă strigă acasă. Sau trecând pe culoarul liceelor aud: Bună ziua! Sau chiar: Bună ziua, doamna profesoară! Sau: Ce mai faceți? și toate lipsurile, și toate șicanările, și toată ura din jur izvorâtă din ignoranță sau frică dispar. (p. 28-29).

Revista poate fi consultată la biblioteca parohială!

,,Almăjul” iulie, august / 2015

De la domnul profesor Gheorghe Rancu - Bodrog, vicepreședintele Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din Banat și redactorul - șef al revistei ,,Almăjul” am primit ultimele două numere ale prestigioasei reviste de cultură a românilor din Valea Almăjului. 

Revista amintită serbează anul acesta 20 de ani de apariție neîntreruptă fiind una dintre cele mai longevive publicații culturale din Banat izvodite din truda redactorului - șef sprijinit de o valoroasă echipă redacțională și de harnici colaboratori. 

Cuprinsul fiecărui număr este presărat cu fapte memorabile ale bănățenilor. Aici aflăm de perioada de glorie a lui Ion Popovici Bănățeanul (1950-1963). Autorul medalionului închinat marelui violonist, Iancu Stamate notează: ,,Ion Luca Bănățeanu, în anul 1947, este chemat la București de pianistul Virgil Bageac. De fapt acesta fusese dorința primului ministru Dr. Petru Groza care îl prețuia foarte mult pe marele artist. Totodată i se asigura și o locuință pe strada Petru Maior, nr. 5. În această perioadă cânta la localul Zisu și la orchestra Barbu Lăutaru unde a fost prim violonist și dirijor. La 30 decembrie 1949, Dr. Petru Groza îl roagă să treacă urgent la înființarea unei orchestre de muzică populară la Radiodifuziunea Română. Maestrul a alergat prin tot Banatul. Pe la Herculane, Mehadia, Reșița, Caransebeș căutându-și cei mai buni instrumentiști care să cânte nu după ureche, ci după note. […] În perioada 1950-1958 cât a dirijat această orchestră, Ion Luca Bănățeanu s-a dovedit a fi un apostol al muzicii populare românești”. (p. 2).

Nicoleta Marcu înfățișează pilda unei alte personalități, învățătorul Sofronie Liuba (1850-1929). Din acest articol aflăm de contribuția acestuia la imprimarea unei monografii: Topografia satului Maidan, tipărită în 1895 la Caransebeș. Lucrarea ,,este prima monografie românească apărută în Banat ca volum de sine stătător și a fost premiată de Academia Română pentru valoare etnografică și toponomastică”. (p. 18).

Meritele incontestabile ale protopopului militar Pavel Boldea sunt revelate cititorilor de către Gh. Rancu - Bodrog: ,,Pevel Boldea, mai târziu protopopul militar Pavel Boldea, a fost fiul cel mare al învățătorului Pavel Boldea (1841-1914) și al soției sale Maria, născută Popâști din Bozovici. […] Tânărul Pavel Boldea a urmat școala primară în satul natal sub oblăduirea tatălui său unde ascultă pe lângă limba română și limba germană care i-a fost de mare folos în carieră având în vedere că învăța în perioada graniței militare. Este trimis apoi la școala germană din Bozovici (înființată special pentru copiii grănicerilor), gimnaziul superior din Biserica Albă (aici obligatoriu trebuia să învețe limba maghiară și sârbă). Își încheie studiile în anul 1883 la Institutul Teologic din Caransebeș, după care se căsătorește cu Silvia, (fiica învățătorului Nicolae Iovănescu din Marga) și e hirotonit ca preot pe seama parohiei Borloveni. […] La îndemnul acestuia (generalul Traian Doda) și cu sprijinul acordat, Pavel Boldea se angajează ca și capelan rezervist în armatelele chesaro-crăiești și, imediat după moartea soției Silvia, trece în cadrele active ale capelanilor militari deschizând drumul unei strălucite cariere fiind mereu exemplu descendenților casei Boldea. În 1888 este numit capelan al cercului militar Budapesta unde rămâne până în anul 1897. […] I se recunosc meritele atât pe tărâm militar cât și social, motiv pentru care este chemat la Viena și avansat în grad. […] Prin strădania lui Pavel Boldea s-a întemeiat Capela Română Ortodoxă din Viena care va deveni reperul societății românești din capitala Imperiului”. (p. 24-25).

Felicitări ehipei redeacționale.

Revistele pot fi consultate la biblioteca parohială!

,,Libertatea”, nr. 38, 39 ̸ 2015

Prin amabilitatea domnului Vasile Babu, poet și animator cultural binecunoscut al românilor uzdineni am primit la parohie ultimele două numere ale ziarului românilor din Serbia care se prezintă ca o ,,fereastră spre Europa”. 

Fondat în 1945, publicația aniversează anul acesta, 70 de ani de apariție neîntreruptă în folosul cultural și spiritual al românilor din Voievodina, dar și din întreaga Serbie.

Din numărul 38 am reținut articolul ,,Creativitate românească...”, iscălit de Mircea Lelea: ,,Se spune că oamenii din acest colț al lumii ar fi mai creativi decât cei de pe alte meridiane. Să fie vorba de mentalitate sau, pur și simplu, de genetică? Totul pare posibil. Oamenii creativi se bucură de succes, dar, totodată, își pot face neplăceri, care, la rândul lor, țin de mândrie, ură, invidie și alte trăsături ale ființei umane. În unele situații, creativitatea se manifestă în mod hazliu și ține doar de domeniul umorului.

Așa a fost recent în țara mamă, România. Da, este vorba despre acea țară care tot amână unele acțiuni și nu este hotărâtă ce va face cu noi. Se laudă că vrea să facă ceva, dar, totuși, se pare că tot ce se realizează la noi este creat de noi înșine, implicarea statului român fiind la nivelul implicării unui șoarece la recolta porumbului de pe holdele bănățene. El, practic, nu culege, dar mai adună câte vreo boabă căzută pe pămîntul gliei străbune, ca să nu se prăpădească...” (p. 4). Orice alt comentariu ar fi de prisos...

Cu toate acestea creativitatea nu duce lipsă de ipostaze de realizare: învățământ romînesc, teatru în limba română, coruri parohiale, reviste, cărți, diverse Societăți și Asociații Culturale care organizează și derulează astfel de proiecte și programe culturale. 

Publicațiile pot fi consultate la biblioteca parohială!

,,Tibiscus”, nr. 6; 8; 11 ̸ 2015

Prin amabilitatea poetului Vasile Barbu  am primit la parohie ultimele trei numere din foaia adevărată ,,Tibiscus” din Uzdin.

Publicația editată de Societatea Literar-Artistică ,,Tibiscus” din Banat, Serbia. 

În publicație avem o cronică culturală: în nr. 6 Ediția a XIX-a a Simpozionului Internațional ,,Oameni de seamă ai Banatului” la Uzdin și Timișoara. (p. 1). Un reușit medalion este realizat de Vasile Barvu, ,,Uzdin, vatră rodnică de cultură și spiritualitate românească”:  ,,[…] De când se știe Uzdiniul a fost românesc. Prin locuitorii săi, prin trăirea lor, prin muncile lor istovitoare, prin activitățile culturale, prin cărturarii lui, acei vajnici apărători ai moștenirii cultural-spirituale, prin totul ce au lăsat după sine. Și au lăsat o zestre de neprețuit, urme de neșters în timp și spațiu!

Fără doar și poate că farul de lumina vieții dătător a fost biserica lor străbună. Evidențiată în documentele vremii atât în Pomelnicul din Crușova (Krusevo, azi oraș în Macedonia) precum și în scrierile pelerinului turc Evlia Celebi și în Catastiful de Ipec din anul 1660. Iar odată cu masivele colonizări întreprinse de Coroana vieneză, uzdinenii veniți din actualul Banat românesc din zonele Lugoj-Făget și împrejurimile Bocșei în 1762 îți întemeiază o biserică. Mai întâi la Padina, unde au poposit de tot 13 ani și apoi în 1775 în ,,Trifoaie”. Actuala biserică, o floare albă în mijloc de sat a fost construită în 1801 și sfințită trei ani mai târziu. Catapeteasma a fost pictată de renumitul pictor lugojean Constantin Daniel iar pereții și bolta ei de către Ioan Zaicu și Filip Matei. 

Tot în ,,Satu Bărrân” se înființează și prima școală românească, o altă făclie și leagăn al locuitorilor Uzdâniului, cum de fapt este și denumirea firească a satului:: Uzdâni și nu Uzdin, cum a fost schimbată după instaurarea regimului sârb de după prima conflagrație mondială. 

Viața culturală prinde avânt în 1898 prin înființarea Reuniunii de Cântări și CItire de către preotul Onoriu Conopan (devenit primul președinte al societății) și înv. Augustin Bontilă. Dar trebuie remarcat și faptul că primul cor bisericesc a existat în Uzdin încă în anul 1884. Echipa de călușeri s-a înființat înaintea primului mare război, precum și biblioteca a cărei fond de carte a sporit în anul 1924 după donațiile făcute de I. B. Bibicescu din Turnu Severin. 

Totuși principalul promotor ai vieții culturale a Uzdiniului l-a reprezentat - Corul, respectiv conducătorii lui, precum: Iova Șoșdeanu, probabil cea mai prodigioasă persoană a culturii românilor din Uzdin, Petru Mezin, preotul Traian Bojin, pr. Iulian Onciu... […].

Cine n-a auzit de pictorițele uzdinene: Florica Puia, Mărioara Motorojescu, Maria Bălan, Florica Cheț, Anuica Măran, Sofia Doclean... […]

Azi instituția de bază a culturii din Uzdin este Casa de Cultură ,,Doina”, dar cea mai intensă activitate este desfășurată în cadrul Societății Literar-Artistice ,,Tibiscus”, societate care a înființat Muzeul Memoriei Uzdiniului ,,Casa Românească” a adus întru veșnicie la Uzdiniului bustul poetului nostru național Mihai Emineascu, are propria editură ,,Tibiscus” iar din 26 de ani tipărește publicația independentă ,,Tibiscus”. Această societate organizează an de an manifestări culturale mari care contribuie din plin la păstrarea și afirmarea identității naționale românești precum: Festivalul Internațional de Poezie ,,Drumuri cu spice” […] Simpozionul internațional ,,Oameni de seamă ai Banatului”, Concursul de recitatori ,,Buna Vestire”, Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă la români ,,Fie în veci lăudat”, precum și manifestări consacrate graiului bănățean”. (p. 3, nr. 8).

Publicațiile pot fi consultate la biblioteca parohială!

,,Foaia Săcoșană”, nr. 3 ̸2015

Prin amabilitatea domnului profesor Gheorghe Lungu, redactorul-șef al publicației săcoșene am primit la parohie numărul al  3 - lea (iulie - septembrie) al foii de la Sacoșu Mare. 

Din prima pagină aflăm de o frumoasă activitate extracurriculară desfășurată de elevii școlari de la Școala din Sacoșu Mare îndrumați de domnul prof. Petru Drăgan. ,,Școala de vacanță” s-a derulat între 3 și 7 august a. c. La această acțiune au participat 14 copii cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani. În fiecare zi, elevii au participat la diverse ateliere. Aici au pictat, au modelat plastelină, au colorat, au confecționat diferite obiecte din carton: ochelari, pălăria verii. Au învățat tehnici de: origami (îndoierea hârtiei), tangram (jocul celor 7 figuri geometrice), pictură cu tempera. În fiecare zi copiii au vizionat câte un filmuleț de desene animate. Această acțiune a fost coordonată de Prof. Tatiana Stoianovici-Hera de la Școala Gimnazială nr. 27 din TImișoara și prof. Petru Drăgan de la Școala Primară Sacoșu Mare. (p. 1).

Publicația mai oferă cititorilor: o rubrică destinată aniversărilor săcoșene (p. 1), ,,Ruga” (p. 3); glosar de cuvinte locale de Gh. Lungu, (p. 2); știri din viața satului (p. 1; 3; 4).

Am remarcat o notă de călătorie intitulată ,,Cascadele Beușniței” iscălită de prof. Marius Terchilă: ,,[…] Imaginația ne împinge pașii mai sus, spre izvoarele de apă vie ale Beușniței. Ne apropiem de pereții sălbatici al Pleșivei, înaintând alături de pârâul viu. Izbucul iese la lumină din mijlocul bolovanilor acoperiți cu mușchi verde și formează un căuș în care ne limpezim privirile, convinși de puterea miraculoasă a apei. În inima pădurii grave, liniștite, tolerante, misterioase se naște un sentiment al veșniciei”. (p. 4).

Publicația poate fi consultată la biblioteca parohială!

,,Foaia Săclazului” la 20 de ani

Cu prilejul Zilelor comunei Săcălaz a fost aniversată publicația locală care a împlinit 20 de ani de apariție neîntreruptă. În încăperea primitoare a Căminului Cultural din comună, în 4 brumărel la orele 14⁰⁰ s-a desfășurat întâlnirea inițiată de redactorii publicației săcălăzene sprijiniți de Consiliul Local și Primăria comunei Săcălaz. Au fost prezenți domnul Ilie Todașcă, primarul comunei, domnul Liviu Vasiu, președintele Comisiei de Cultură din cadrul Consiliului Local, mai mulți consilieri care și-au declarat deschis sprijinul pentru activitățile culturale derulate în prezent: revistă, cântare bisericească, publicarea monografiei comunei care a avut până în prezent 3 ediții consecutive, dezvelirea de plăci comemorative, sărbătorirea Zilelor Săcălazului, festivalul răchiei ș. a.

            Moderatorul aceste întâlniri de suflet a fost domnul Gheorghe Blejușcă, redactorul publicației aniversate cu acest prilej. A fost format prezidiul adunării compus din: prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, conf. univ. dr. Ioan David, prof. Ioan Traia, președintele Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din Banat, prof. Gheorghe Rancu – Bodrog, vicepreședintele Asociației Publiciștilor bănățeni, Iancu Murărescu, redactorul responsabil al revistei ,,Sărcia” (Banat, Serbia), Mircea Lelea (Torac).

            În cuvintele de felicitare, redactorii, colaboratorii și prietenii Foii Săcălazului au evidențiat importanța dezvoltării presei locale pentru cultivarea conștiinței locului. Primul care a deschis șirul vorbitorilor a fost domnul Ștefan Tomoioagă, redactorul șef al publicației. În cuprinsul vorbirii conferențiarul a împărtășit auditoriului câteva date din trecutul acesteia: greutatea începuturilor de la scrisul de mână, mașina de scris până la tehnoredactarea computerizată, numele unor sponsori care au finanțat apariția ,,Foii”, primii truditori. Domnul Gheorghe Blejușcă a amintit de alte realizări culturale locale: Asociația Culturală ,,Armonia”, concursuri de poezie și pictură, participări internaționale și județene ale Corului bisericesc etc.

            Legătura cu istoria presei a fost realizată de Ioan David, profesor de Jurnalism, cercetător științific și conducător al Tipografiei David Press Print din Timișoara. Potrivit vorbitorului, revista aniversată astăzi se sprijină pe o tradiție publicistică locală. Învățătorul Emeric Andreescu din Beregsăul Mare a inițiat și condus în veacul al XIX-lea două publicații: ,,Junimea” care avea ca scop cultivarea tinerimii și ,,Săteanu” cu caracter cultural și social. Apariția acestor două gazete a fost importantă din două puncte de vedere: pentru că a deschis apetitul pentru cultură în rândul țăranilor și apoi a pus bazele fenomenului condeierilor plugari în Banat.

            Etnologul Ioan Viorel Boldureanu a inițiat publicul în fenomenologia actului cultural. Din spusele universitarului timișoran: vrednicia locului stă în activitatea culturală desfășurată. Presa rurală este viguroasă, vigoarea ei crește cantitativ, în vreme ce gazetarii sunt oameni de atitudine. Rugămintea conferențiarului fiind aceea de a crește valoric scriitura sătească: ,,Densitatea publicației să se transforme în calitate”. Prețuirea trebuind pusă nu pe cuvânt, ci pe fondul acestuia.

            Prof. Ioan Traia a vorbit de cei trei factori ai fenomenului presei rurale: un grup de oameni, entitatea care sprijină financiar dar și o comunitate consumatoare de cultură, Săcălazul fiind din acest punct de vedere o localitate avidă de cultură. Iar ,,Foaia Săcălazului” un ,,steguleț” de cultură ridicat și sprijinit de Ștefan Tomoiagă și Ghiță Belejușcă.

            În cuvinte de felicitare au evidențiat importanța presei rurale, Iancu Murărescu care a menționat faptul că pentru cei 300 de români din Sărcia apare din martie 1995 revista parohială ,,Sărcia”. Tot de 20 de ani apare prin grija prof. Gheorghe Rancu – Bodrog revista ,,Almăjul” care din 22 noiembrie 2015 va beneficia de Colocviile revistei.

            Părinții Vasile Suciu și Valentin Bugariu au amintit de realizări bisericești: sărbătoarea satului, sfințirea capelei funerare și sărbătorirea a 15 ani de apariție a revistei ,,Vatră nouă” pentru comunitatea ortodoxă din Giarmata Vii în octombrie a. c.. Pentru comunitatea din Birda s-a vorbit de legătura prietenească dintre ,,Foaia Săcălazului” și ,,Arhanghelul” concretizată în schimburi de publicații dar și crearea în cadrul Bibliotecii Comunei Birda a unui fond de presă rurală compus din 201 exemplare între care 29 exemplare din anii 2012 – 2015.

            Au fost prezenți publiciști din: Uzdin, Torac, Sărcia, Timișoara, Giroc, Comloșu Mare, Săcălaz, Ferendia, Giarmata Vii, Șopotu Vechi, Sacoșu Mare, Săcălaz și Birda.

            La final truditorilor colaboratorilor și prietenilor le-au fost decernate diplome și medalii aniversare. Sărbătoarea presei din Săcălaz a fost încheiată cu o agapă frățească la Școala Gimnazială din localitate.

Pomenirea Arhiepiscopului și Mitropolitului Nicolae la Birda

Joi, 1 octombrie, la praznicul Acoperământului Maicii Domnului a fost săvârșită de la ora 10⁰⁰ Sfânta Liturghie în biserica parohială cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din comuna Birda.

Cu acest prilej a fost oficiată o slujbă de pomenire pentru Arhiepiscopul și Mitropolitul Nicolae la împlinirea unui an de la momentul prohodirii în cripta ierarhilor din subsolul catedralei mitropolitane din Timișoara.

Personalitatea luminatului ierarh bănățean a fost creionată prin cateheza cu tema: ,,Mitropolitul Nicolae – ziarist creștin”. Prin intermediul contribuției remarcabile din acest domeniu, vlădica Nicolae a consolidat și îmbogățit presa eparhială precum și cea parohială și sătească. În sprijinul cuvântului comemorativ a fost organizată o expoziție de publicații la care mitropolitul a fost redactor, corector ori colaborator: reviste și publicații eparhiale, parohiale, locale din Banat. Ultimul moment l-a reprezentat vizionarea filmului documentar produs de TRINITAS TV.

Au fost prezenți la acest moment de aducere aminte: credincioși ai parohiei precum și copii de la școala din localitate îndrumați de prof. Doru Popa, titularul disciplinei Religie de la Școala Gimnazială din Birda.