De astă dată, muzeograful Ioan
Traia reușeșește să de-a la lumina tiparului o carte care se constituie într-un
veritabil Dicționar al monografiștilor satelor din Banat. Citind pagină cu
pagină volumul conține ,,imagini pierdute” ale unor comunități, instituții și
personalități din viața satului bănățean de odinioară.
Dicționarul
numit Monografiștii satelor bănățene
a apărut la prestigioasa Editură timișoreană Eurostampa în 2017, 239 pagini la
inițiativa și osteneala prof. Ioan Traia, inițiatorul Mișcării Monografice
Rurale din Banat.
Autorul,
Ioan Traia s-a născut la 9 ianuarie 1954 la Ferendia, în jud. Timiș. Rând pe
rând a urmat cursurile școlii primare apoi gimnaziale în satul natal, apoi pe
cele liceale și universitare, specializarea Teologie-istorie la Timișoara.
Dincolo de studiile absolvite ceea ce-l recomandă astăzi este truda laborioasă
de a da la lumină trecutul satului bănățean în cea mai complexă operă de
monografiere a satului de astăzi. Între studiile realizate amintim lucrări cu
autor unic (2), în colaborare (12) din care 9 ca autor principal, 5 cărți de
exegeză biblică ca autor secund. În treacăt amintim câteva: Ioachim Miloia o personalitate marcantă a
culturii bănățene (2002); Izvin un
străvechi sat bănățean (2016). Iar între cele două mai multe cercetări
închinate istoriei satelor. Selectiv amintim: Petroman (2008), Remetea Mare
(2009) și Deta (2012). A doua mare calitate care o dublează pe cea a
cercetătorului este aceea de organizator al mișcării monografice dar și a
presei rurale din Banat.
În
cartea care încercăm să o prezentăm, autorul, Ioan Traia iscălește un
,,Argument” în care se arată dorința sinceră de a promova monografiștii,
,,monografiile sunt pomelnice și monumente ridicate pentru înaintași”. (p. 5).
Cel de-al doilea material este un studiu închinat cercetării monografice
bănățene. (p. 7-16). Pornind de la cartea Dr. Carmen Albert, Cercetarea monografică în Banat (1859-1948),
Ed. Modus PH, Reșița, 2002, autorul, amintește de începuturile monografierii
satelor Banatului, realizările interbelice ale Institutului Social Banat-Crișana dar și al apariției cu regularitate a volumelor monografice care au suferit în
perioada comunistă o constrângere ideologică asupra relatării faptelor
petrecute în comunitatea umană. Pentru cei de astăzi, muzeograful Ioan Traia
oferă și manualele după care pot fi alcătuite astfel de scrieri. Unul este Ghid pentru elaborarea monografiilor rurale,
Ed. Banatul, Timișoara, 2002 și celălalt: Bibliografia monografiilor de localități bănățene, Ed. Banatul,
Timișoara, 2006 întocmite de Cercet. șt. I dr. Ioan Hațegan.
Partea
cea mai consistentă a volumului (p. 17-238) reprezintă medalioanele celor 77 de
ostenitori ai lucrării monografice sătești de diferite orientări profesionale:
profesori, muzeografi, economiști, preoți, ingineri, manageri, juriști, medici,
muncitori și plugari. Ceea ce e de subliniat e faptul că fiecare în domeniul
său de activitate a performat într-un fel sau altul. Astfel că avem profesori
universitari conducători de doctorat, directori de școală, inspectori școlari,
metodiști, conducători de cercuri pedagogice, îndrumători ai elevilor
olimplici, decani în Baroul Timiș, șefi de clinică medicală, directori a unor
unități economice Toate aceste reușite personale au fost posibile datorită
urmării unor studii superioare a unor cursuri de specializare, grade didactice,
cursuri de formare continuă ș. a. Am identificat nu puțini monografiști care
de-a lungul vremii au ostenit în mai multe domenii: profesor, muzeograf,
bibliotecar, jurnalist, impresar cultural etc, ceea ce arată disponibilitatea
formațională de a răspunde cererilor Cetății.
Vom
aminti doar câțiva monografiști care se regăsesc în acest Dicționar (selectiv):
Dușan Baiski, membru al Uniunii Scriitorilor din România, publicist; Stelian
Boia lector universitar; Ioan Viorel Boldureanu, etnolog, profesor universitar;
Dan N. Buruleanu, artist fotograf; Elena Rodica Colta, filolog; Ioan Hațegan,
istoric; Mircea Măran; Dumitru Tomoni, Petru Ursulescu, Ana Ursulescu profesori
de istorie; Petru Opruț, economist; Costa Roșu, membru de onoare al Academiei
Române; Doru Sinaci, cercetător științific, jurnalist; Sergiu Șoica, Vasile D.
Suciu, teologi și Ioan Traia, muzeograf.
Prin
diversitatea domeniilor de activitate ale autorilor, prin elaboratele tipărite
au fost acoperite toate palierele de manifestare ale satului bănățean. Prin
obiectivitatea cercetării, folosirea surselor bibliografice, ele – monografiile
– au devenit de cele mai multe ori adevărate surse de documentare și ilustrare
a vieții bănățene de odinioară.
Felicităm
autorul, pe dragul nostru prieten Ioan Traia și îi mulțumim și pe această cale
pentru bunătatea și generozitate manifestată în cadrul celor două colective
care se întâlnesc sub conducerea sa: monografiștii și publiciștii satelor
bănățene atâția cât au mai rămas astăzi.
