,,Anghelos”, nr 1; 2; 2016

Am primit prin bunăvoința  C. Păr. Dan D. Gîrjoabă, redactor șef al publicației parohiale ,,Anghelos” din Sânmihaiu Român, jud. Timiș, numerele 1 și 2 ale acesteia. Editată de Biserica Ortodoxă ,,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” și îngrijită de un Colegiu de Redacție compus din preoții: Pompiliu Rediș, Ioan Brânzei și Valentin Bugariu și condusă de Dan D. Gîrjoabă revista propune cititorilor fideli, credincioșii parohiei un sumar deosebit de diversificat: meditații la Postul Mare, Cuvânt la Bunavestire, Înălțarea Domnului și Rusalii iscălite de preotul redactor șef. Rubrica de poezie ,,Rânduri și gânduri”, cu realizări semnate de preoții Ioan Brânzei și Dan D. Gîrjoabă. Revista mai oferă inițieri catehetice, vieți de sfinți, cuvinte ale părinților îmbunătățiți români. Am remarcat și un interesant documentar ,,Trei sute de ani de la cucerirea Banatului de către habsburgi” de Prof. Dorin Carabeț.

Revistele pot fi consultate în cadrul bibliotecii parohiale din Birda!

,,Vatră nouă”, nr. 189, 2016

A apărut numărul pe luna mai al prestigioasei reviste de informație, cultură și religie editată de comunitatea locală din Giarmata Vii sub coordonarea părintelui Vasile D. Suciu, parohul locului. Din acest număr am reținut câteva articole care reflectă activitatea cotidiană a Școlii și a Bisericii Ortodoxe. În cronica ,,Școala Altfel: Să știi mai multe, să fi mai bun!”, program desfășurat la Grădinița cu Program Normal din Giarmata Vii aflăm de la realizatorii acestuia: Prof. Monica Suciu și Educ. Andra Maftei următoarele: În săptămâna 18-22 aprilie copiii din cadrul instituției au desfășurat următoarele activități: decorarea ouălelor de Paști, învățarea alimentației sănătoase, curățenie în parcul grădiniței și realizarea unor desene pe asfalt. Din suplimentul religios ,,Iconostas” al revistei avem o cronică, de astă dată ilustrată a vieții și activității Bisericii ,,Nașterea Maicii Domnului” din Giarmata Vii”.

Tot din cuprinsul acestui număr am remarcat două invitații la două activități deosebite: 19 iunie: ,,Sărbătoarea iei românești la Giarmata Vii” și  26 iunie: ,,Întâlnirea fiilor satului Nadăș”.

Revista poate fi consultată pe site-ul http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/vatra_noua_189.pdf.

,,Sfeșnicul”, an VII (2016), nr. 1 (mai)

A apărut cel dintâi număr al revistei semestriale a Parohiei Ortodoxe și a Școlii Gimnaziale cu clasele I-VIII din Mașloc, jud. Timiș, 38 p.).

            Din cuprinsul acestui număr am remarcat o diversitate a materialelor tipărite de profesorii Școlii din Mașloc, elevii care au publicat poezii, scurte articole și desene. Am remarcat articolul ,,Integrarea elevilor cu CES în școlile de masă în județul Timiș” (p. 3-5) iscălit de Prof. Aura Codruța Danielescu, inspector școlar general de la Inspectoratul Școlar Timiș.

            Între materiale publicate în acest număr am remarcat mai multe articole cu tematică religioasă. Prof. Maria Pavlovici Pătruț semnează articolul ,,Datinile sârbești pascale”. În cadrul acestuia se face vorbire de mâțișorii de Florii, sfințiți la Praznicul Intrării Domnului în Ierusalim. Aceștia sunt păstrați de credincioșii pravoslavnici ca leac pentru dureri de gât, friguri, amețeli, când oamenii înghit câte unul pentru a se vindeca. (p. 8) și strigatul peste sat în seara dinspre Joia Mare, o cronică a așezării.

            Părintele Prof. Dr. Iliia Pavlovici Pătruț a realizat pentru acest prilej un medalion biografic ,,Preotul Svetozar Naidin”. Părintele Protopop Naidin s-a născut la Liubcova, jud. Caraș-Severin la 2 oct. 1914. A urmat cursurile Seminarului Teologic ,,Sf. Sava” din Carloviț apoi pe cele ale Facultății de Teologie din Belgrad (neterminate din pricina celui de al doilea război mondial) și ale Institutului Teologic din Sibiu (abs. 1957). Din timpul studiilor a legat o prietenie cu Părintele Dr. Milan Șesan, profesor de Istoria Bisericească Universală la Școala de aici. A fost preot la Belobreșca, în 1945 administrator protopopesc la Socol, Gelu și Arad-Gai unde a slujit 30 de ani (1956-1985). S-a remarcat ca un bun predicator, om iubitor de carte. A lăsat în manuscris mai multe predici. S-a stins din viață la 28 oct. 1985 și a fost prohodit în cimitirul parohiei Mehala din Timișoara.

            Revista poate fi consultată la biblioteca parohială!

Conferința preoțească în protopopiatul Deta

Luni, 30 mai 2016 a avut loc la sediul Protopopiatului Ortodox Deta cea dintâi conferință preoțească pe anul 2016. Conferința a fost precedată de slujba de Te-Deum oficiată de C. Păr. Dragan Giorgiev de la parohia Ferendia, Vasile Cheregi de la parohia Jebel și Călin Negrea de la parohia Gătaia.

            La finalul slujbei, părintele Dragan Giorgiev a susținut predica la Duminica a VI după Paști (Vindecarea orbului din naștere). În atmosfera ce încredere, lumină și bucurie pascală Hristos săvârșește această minune, împlinind acolo unde lipsește și dăruind acolo unde nu este. Și prin această minune, bolnavul este încredințat de puterea taumaturgică a lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu aprecia părintele.

            Conferința preoțească cu tema ,,Anul Omagial al tineretului creștin ortodox” a fost susținută de C. Păr. Călin Negrea în sala de ședințe a Protopopiatului. Din partea Centrului Eparhial a fost prezent Preasfințitul Părinte Paisie, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei. În debutul întrunirii P. On. Păr. Ioan Prisăcean, protopopul locului a rostit un cuvânt de bun venit celor prezenți, anunțând totodată tema acestei întâlniri.

            În cuprinsul conferinței, C. Păr. Călin Negrea a scos în relief fundamente ale educației religioase din cele două izvoare ale Revelației: Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție. Cuvântul vorbitorului s-a extins asupra formării tinerilor, a existenței crizei religioase dar și modelul de creștere duhovnicească din familie, Biserică și Școală.

            Ca model de educație se oferă consilierea și nu supravegherea, impunerea unui adevăr la care mintea și sufletul celui căruia i se adresează nu îl simte demn de urmat. Ca modalitate practică de educație religioasă este dat ca exemplu: Pelerinajul de Florii realizat prin înfrățirea a trei parohii: Gătaia, Sculea și Colonia Gătaia și sfârșit prin slujirea Vecerniei unită cu Litia.

          

  Pe marginea referatului au luat cuvântul mai mulți preoți care au accentuat câteva note ale educației religioase realizată prin intermediul cântării bisericești, a inițierii catehetice a copilului prin intermediul slujbelor bisericești, a colindelor de Crăciun, a serbării Floriilor (pr. Emilian Păcurar, parohia Ghilad); existența corului, a intonării stărilor Prohodului Domnului (pr. Florin Groza, parohia Jebel); activitatea cu tinerii realizată prin intermediul unor acorduri de parteneriat încheiate cu Școala, realizarea unor lecții demonstrative la care fixarea cunoștiințelor să fie făcută de beneficiarii acesteia (pr. Ciprian Ene, parohia Cebza). Tot cu acest prilej vorbitorul a expus proiectul ,,Oscar și Tanti Roz”, o piesă dramatică la care au luat parte 150 de copii. Scopul aceste reprezentării a fost strângerea unor sume de bani pentru achiziționarea medicamentelor pentru copiii aflați la Clinica de Oncologie din Timișoara.

            Tot în cadrul acestei conferințe în partea a doua s-au discutat și alte probleme cum ar fi: celebrarea hramului bisericii, analizarea unor proiecte educative și filantropice realizate de parohie ș. a..

Forumul publiciștilor bănățeni, ediția a VI-a

Sâmbătă, 28 mai 2016 a avut loc la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara cu începere de la orele 9³⁰ două evenimente în organizarea Muzeului din Timișoara, a VI-a ediție a forumului Asocieației Publiciștilor Presei Rurale din Banat și întâlnirea anuală a monografiștilor bănățeni.

            În debutul întâlnirii Dl. Dan Radosav, managerul Muzeului Satului a rostit un cuvânt de bun venit aratând și cu această dată disponibilitatea personală de a sprijini activitatea pe mai departe a publiciștilor bănățeni.

            Președintele Asociației, Dl. prof. Ioan Traia a propus următoarea ordine de zi: în prima parte a întâlnirii destinată Forumului a propus ca ordine de zi: alegeri pentru Consiliul de Conducere al Asociației, decernarea ,,Premiului ,,Pavel Filip și Aurel Turcuș” unor ostenitori din lumea presei rurale, schimburi culturale. Cu acest prilej a menționat prezența în rândurile membrilor Asociației a Dl. Marcel Sămânță, ziarist la cotidianul ,,Renașterea bănățeană”.

            În calitate de moderator al întâlnirii a fost ales Dl. prof. Gheorghe Rancu, vicepreședintele Asociației care a dat cuvântul unui oaspete de seamă Dl. Dr. Doru Sinaci, managerul Centrului de Cultură Arad. Cu acest prilej, vorbitorul a amintit tuturor că acum s-a început demararea unei noi inițiative și anume: constituirea Asociației Muzeelor Rurale din Banat-Crișana.

            Același moderator a dat cuvântul dl. Ioan Traia care întru-un scurt discurs a prezentat situația Asociației în mandatul avut și anume: la 10 aprilie 2008 s-a constituit Asociația condusă de dl. Vasile Todi, apoi de părintele Vasile Suciu, pentru ca din 2013 până în 2016 să fie condusă de prof. Ioan Traia. În acest mandat s-au desfășurat mai multe activități: întâlniri de lucru ale publiciștilor, ședințe de constituire, forumuri, lansări de carte, serbarea unor reviste cu prilejul împlinirii unui număr de ani ș. a.

            Dl. Ec. Petru Opruț, trezorierul Asociației a dat citire situației financiare după care în prezent Asociația a înregistrat din cotizațiile benevole anuale ale membrilor suma de 3.570 lei, cheltuieli: 1.255, 04 lei și un sold efectiv de  2.314,96 lei.

           

Prof. Gh. Rancu a condus pe mai departe ședința de alegeri pentru un nou mandat A Colegiului de Conducere. Pentru a se putea realiza acest lucru, au fost aleși doi oameni de încredere în persoana: prof. Gheorghe Lungu și ec. Petru Opruț care au verificat dacă în sală sunt prezenți membrii statutar pentru a lua hotărâri valide și mai apoi au numărat voturile exprimate liber prin ridicarea mâinii.

            Pentru un nou mandat a fost ales ca președinte Dl. prof. Ioan Traia în unanimitate, 26 voturi pentru, 0 împotrivă și 1 abținere. Noul președinte a propus echipa pentru Consiliul de Conducere al Asociației: prof. Ioan Traia (președinte), Gh. Rancu și Gh. Blejușcă (vicepreședinți), cel din urmă și cu atribuții de secretar, ec. Viorel Jiva (trezorier), prof. Gh. Lungu și pr. Valentin Bugariu (membrii). Comisia ce cenzori a fost formată din Dl. Toma Sfetcu și Dl. Toma Nicolae.

            La categoria Diverse s-au fost făcute mai multe anunțuri și proiecte de viitor după cum urmează: Dr. Doru Sinaci a amintit că din partea Asociației va fi amplasată la Budapesta o placă comemorativă care amintește de debutul poetului Mihai Eminescu la revista ,,Familia”.

            Dl. Sever Lazăr a sponsorizat noile insigne pentru membrii Asociației. Dl. Gh. Blejușcă și Ionescu au vorbit de realizarea unui volum de prezentare a gazetelor sătești din Banat, iar ziaristul Nicolae Toma s-a oferit că va redacta și tehnoredacta materialul pentru tipar.

            Prof. Gh. Rancu a vorbit de două mari realizări ale scrisului almăjan: apariția revistei ,,Românii din Timoc”, editată la Șopotu Vechi și premierea revistei ,,Almăjul” de Consiliul Județean Caraș-Severin.

            Partea a doua a reprezentat-o premierile. Cu această ocazie au fost recompensați pentru activitatea publicistică: prof. Ion Murariu (Giroc), prof. Gh. Rancu (Șopotu Vechi) și Ștefan Tomoiagă (Sălălaz).

            Pentru fiecare dintre cei laureați a fost rostit un Laudatio. Prof. Octavian Gruița a vorbit despre prof. Ion Murariu, ca inițiator al cuvântului scris la Giroc: autor de volume de cultură, cărți de lingvistică, editor de literatură locală, de albume de artă, monograf al localității dar și redactorul coordonator al revistei ,,Lumina satului” care a apărut la Giroc timp de 17 ani.

           

Ca răspuns prof. Ion Murariu a mulțumit pentru premiul acordat, amintind de cei doi mentori ai săi: învățătorul Ion Dumitru și Profesorul G. I. Tohăneanu în cei 60 de ani de activitate scriitoricească.

            Prof. Pavel Panduru a vorbit despre calitățile intelectuale și umane ale confratelui de catedră, prof. Gh. Rancu ,,omul măreț, fire complexă, cu pasiune și simț de răspundere pentru cultura locului”.

            Dl. Gheorghe Blejușcă amintește doar câteva din meritele colegului de redacție, de monografiere a satului: Dl. Ștefan Tomoioagă merită acest premiu pentru inițierea legăturilor de prietenie cu românii torăceni cei plecați odinioară din vatra Săcălazului. O a doua inițiativă a reprezentat-o înființarea în 1995 a publicației ,,Foaia Săcălazului”, a redactării Monografiei Săcălazului în trei ediții succesive și nu în ultimul rând a contribuției la instituirea Zilelor Săcălazului (2007) și a Asociației Culturale ,,Armonia” din localitate.

            Partea a doua a fost destinată întâlnirii monografiștilor bănățeni care au amintit de câteva lucrări apărute: Teș, Putna (Caraș-Severin), Petru Opruș, Biserica Ortodoxă din Valea Bistrei, Ed. David Press Print, TImișoara, 2016, prof. Mihai Vladia a amintit în acest sens de mai multe monografii apărute și închinată: Rudăria (astăzi Eftimie Murgu, Caraș-Severin), unor personalități etc. Prof. Gheorghe Moldovan a prezentat 4 monografii închinate învățământului special de la Timișoara, a literaturii de specialitate ș. a.

            Dl. Dan Buruleanu a prezentat două noi albume monografice închinate Ciacovei și Bucovățului (de Făget).

            Prof. Cornel Vințan a pomenit de apariția în curând a Monografia Tolvădiei (astăzi Liveziile, Timiș)

            Prof, Ioan Traia a vorbit de noua carte închinată așezării Groși și realizată împreună cu muzeograful Cătălin Balaci, 165 p..

           

Cu acest prilej, preotul Valentin Bugariu a prezentat un studiu monografic închinat vieții și slujirii Sfântului Iosif, ocrotitorul Banatului. Cartea a apărut în anul omagierii a 60 de ani de la canonizare și cuprinde: o biografie a Sfântului, texte transliterate ale vieții acestuia, Slujba, Acatistul și câteva iconane. Volumul reprezintă primul număr al ,,Colecției Arhanghelul” editată ca însoțitoare a revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” din Birda.

            Întâlnirea a fost încheiată cu tradiționala agapă.

            Cu acest prilej mulțumiri se cuvin organizatorilor, celor participanți care fiecare au adus vești ,,înscrise” din localitatea unde activează.

Sfinții Împărați Constantin și Elena și românii

Personaj de răscruce în istoria omenirii, impus în 306 ca august de armata romană din Britania, după moartea tatălui său Constantinus Chlorus (250-306), împăratul Constantin a reușit să dea strălucirea de odinioară Imperiului Roman. S-a produs sub domnia sa o nouă dezvoltare administrativă, comercială, monetară și culturală a Imperiului vizibilă dincolo de granițele lui. Constantin cel Mare este primul împărat care a sprijinit Biserica Creștină contribuind decisiv la libertatea credinței prin Edictul de la Milan (313), dar și la consolidarea și cristalizarea învățăturii de credință prin convocarea primului Sinod Ecumenic de la Niceea (325). Pentru împărat chestiunile dogmatice erau probleme ale statului.

            Interesul împăratului față de teritoriul din nordul Dunării de-a lungul fluviului din Banat până în Dobrogea poate fi ușor reconstituit prin intermediul dovezilor arheologice dar și literare într-o lume deja frământată de atacurile barbarilor fie goți, fie sarmați. Dorința păstrării unei prezențe romane la nordul Dunării s-a făcut odată cu întemeierea noii capitale la Constantinopol (324), limes-ul danubian și în special cel dobrogean a devenit prima linie de apărare a noii capitale a Imperiului. Acest interes defensiv a fost dublat de unul economic, nordul Dunării a avut destule resurse care au aprovizionat Imperiul, mai precis, capitala acestuia.

            Constantin cel Mare s-a simțit apoi atras de regiunea Dunării pe care a avut prilejul să o cunoască din tinerețe. Împăratul s-a născut la Naissus (Niș, Serbia) la 27 februarie 280, apoi în anii 305-306 înainte de plecarea în Britania a fost prezent la Dunăre pentru apărarea frontierei care era tot mai amenințată. Însuși Constantin a poposit în mai multe rânduri în nordul Dunării cu prilejul întăririi castrelor, a construirii podului peste Dunăre de la Sucidava dar și a pedepsirii barbarilor. Tot dincoace de fluviu, împăratul Constantin a refăcut drumul roman de-a lungul Oltului, spre Romula (328) și pentru necesități defensive a ridicat marele val ce traversa Muntenia și Oltenia parțial ,,Brazda lui Novac”.

            Cele mai vestice așezări din timpul domniei sale au fost: Pojejena, Gornea, Mehadia, (jud. Caraș-Severin), Svinița, Dierna (Orșova), Drobeta, Puținei, Hinova, (jud. Mehedinți).În aceste castre au fost descoperite mai multe vestigii arheologice din perioada constantiniană.

            Constantin cel Mare a refăcut din temelie castrul lui Traian de la Drobeta. Constantin Porfirogenetul a afirmat textual: ,,…se află mai întâi de aici încolo, înspre părțile Ungariei, podul împăratului Traian, care pod este la o depărtare de trei zile față de Belgrad și lângă el se mai găsește cetatea sfântului și marelui împărat Constantin”. (Dumitru Tudor, Oltenia romană, Editura Academiei, București, 1968, p. 449).

            În interiorul cetății o serie de construcții, ce formează o cruce dreaptă sunt atribuite de Gr. Tocilescu tot epocii lui Constantin. Construcția se compune din 84 de camere (cubicula) pătrate, simetrice ca așezare, dispuse pe marginile exterioare ale crucii și fiecare cu o mică intrare spre stradă.

            Capodoperele arhitecturii constantiniene au fost: Podul peste Dunăre și cetatea Sucidava. Podul lega Sucidava (Celei, Corabia) și Oescus (Ghighen, Bulgaria) și se afla la km. 994+935 cu capătul sudic în vecinătatea unui pichet de grăniceri bulgari, iar celălalt la 232 m spre apus în colțul SV al Sucidavei. Podul era realizat în 328 d. Hr. Cu prilejul inaugurării, Constantin cel Mare a trecut de mai multe ori Dunărea pe acest pod. După aprecierea arheologului Dumitru Tudor podul se compunea din două părți: una peste brațul mare de la S al Dunării, în care cele trei pile de piatră alternau cu picioare din stâlpi colosali din lemn, și a doua mergea de aici până la portalul de pe malul dacic, lucrată (în afară de capăt) numai din lemn. Podul este o copie modestă a celui din Drobeta.

            În interiorul castrului de la Sucidava a fost descoperită din această vreme o bazilică creștină și mai multe mărturii ale vieții creștine: brațul superior al unei cruci cu inscripția ,,Hristos”, rama unei oglizi decorată cu o coardă de viță de vie și un păun care ciugulește boabele, un rest de amforă cu inscripția ,,Maica Domnului”; partea superioară a unei amfore cu inscripția: ,,a lui Dumnezeu sau a Fiului lui Dumnezeu… Maria naște pe Hristos”. Vasul a fost sau donat de preotul Luconochos, fiul lui Lycatios”. (Emilian Popescu, Inscripții grecești și latine din secolele IV-XIII, descoperite în România, Editura Academiei, București, 1976, p. 318). Alături de aceste câteva au fost identificate și alte resturi creștine: amfore și geme.

          

  Un ultim castru ridicat de Constantin în nordul Dunării a fost cetatea Daphne. Cetatea a fost ridicată în malul opus localității Transmarisca, deci vizavi de Turtucaia. Inaugurarea a fost făcută de împărat care a și bătut monedă comemorativă în capitală după 324 d. Hr. Pentru identificarea cetății s-au propus trei ipoteze: Marisca la gura Argeșului (Patsch), Spanțov (Gr. Tocilescu) și Izvoarele-Pârjoaia (P. Diaconu).

            Ultime garnizoane din nordul Dunării au fost cele din Scythia Minor. Aici au fost rezidite sau reparate cetățile: Tropaeum Traiani, Dinogeția, Ulmetum, Histria, Tomis, Noviodunum, Troesmis și Capidava.

            Împotriva migratorilor care au hărțuit Imperiul, împăratul Constantin a condus o expediție de pedepsire a acestora în 323 ajungând până în Muntenia. O a doua expediție a avut loc în Scythia Minor în 331-332 când iarăși Constantin cel Mare a învins.

            Prin prezența constiniană la nordul Dunării (castre, valul de apărare care unea Drobeta, Romula și Pietroasele (jud. Buzău), podul de la Sucidava)  s-a observat dezvoltarea civilizației romane și implicit susținținerea și propășirea Creștinătății.

,,Arhanghelul, nr. 2 (18), 2016

A apărut nr. 2 (18) al revistei parohiale ,,Arhanghelul” de la Birda. Din cuprinsul acestui număr am reținut un foarte reușit Editorial ,,Teologie și astronomie” iscălit de părintele dr. Marius Florescu, redactor - coordonator al revistei eparhiale ,,Învierea” a Arhiepiscopiei Timișoarei. Un alt articol deosebit este continuarea studiului închinat Mitropolitului Vasile Lăzărescu de Conf. univ. dr. Mirela-Ioana Borchin (p. 3). În Rubrica ,,Urme din trecut”, P. On. Păr. Ioan Prisăcean, protopopul Detei își încheie materialul destinat misiunii Protopopiatului Deta în viața Bisericii Ortodoxe din Banat. Tot în această pagină debutează un nou serial destinat fenomenul presei rurale. Apare ilustrat primul periodic: ,,Curierul de Gătaia”. Numărul este întregit prin alte patru rubrici: ,,Tinere condeie”; ,,Documentar”; ,,Semne” și ,,Cronica parohială”.

Părintele Valentin Bugariu continuă un articol închinat istoriei bisericii din Birda. (p. 5).

Cu profundă durere anunțăm pe această cale că distinsa prof. univ. dr. Rodica Popescu, strălucit lingvist timișorean, profesor universitar, decan al Facultății de Jurnalistică și rector al Universității Banatului din Timișoara a trecut la cele veșnice! (m. 30 martie 2016). Prin prezența și contribuția sa în Colegiul de Redacție (2012-2016) a adus un plus de valoare publicației din Birda.

Revista se distribuie prin intermediul bisericii din Birda și a celei din Sîngeorge. Lectură cu folos cititorilor!

,,Foaia Diecezană” - 130 de presă bisericească în Banat

Anul acesta Episcopia Caransebeșului aniversează 130 de presă bisericească în Banat. Periodicul de cultură și spiritualitate al Eparhiei împlinește o vârstă venerabilă în ceea ce privește vechimea și valoarea unei gazete bisericești în teritoriul dintre Mureș și Dunăre. Preasfințitul Episcop Visarion al Tulcii cu acest prilej festiv mărturisește următoarele: ,,Ceea ce a însemnat ‹‹Telegraful Român›› de la Sibiu întemeiat de Sfântul Mitropolit Andrei Șaguna în 1853 pentru Ardeal, același lucru a însemnat ‹‹Foaia Diecezană›› de la Caransebeș pentru Banat”. (,,‹‹Foaia Diecezană››-la ceas aniversar”).

            Pentru a marca acest popas sărbătoresc redacția de astăzi a revistei compusă din: P.S. Lucian, Episcopul Caransebeșului (președinte), Pr. Alin Câmpean, Pr. Daniel Alic (coordonatori), Pr. prof. dr. Sorin Cosma, Arhim. prof. Constantin Timiș, Prof. Constantin Brătescu, Prof. Maria Frențiu, Protos. Casian Rușeț, Pr. Mihai Cătălin Ciucur, Diac. Lucian Bot, Diac. Darius Herea (membri) a reușit să imprime un număr omagial nr. 4 (254), aprilie 2016 care să cuprindă mesaje de felicitate iscălite de ierarhi, redactori, colaboratori și cititori ai acesteia.

            Deschiderea acestora este facilitată de mesajul primului număr din 1886 mai actual astăzi ca niciodată: ,,…‹‹Foaia Diecesană›› a luat această sarcină asupra sa, având scop de a mijloci o comunicațiune intelectuală mai vie între organele diecesei, cât și între toți iubitorii de înaintarea binelui Bisericii și a școlii noastre. […] Această foaie va cuprinde și o parte menită studiului științific și literar, care ținând seama de împrejurările noastre culturale, va stărui să lumineze oamenii noștri, îndeosebi pe preoți, învățători și cărturarii poporului, îndreptând, întregind și sporindu-le treptat cunoștiințele neapărat de lipsă pentru zilnica loc ocupațiune”. (An I, nr. 1 din 5 ̸ 17 ianuarie, p. 1-2).

            Parte din aceste mesaje amintesc de trecutul foii biseicești, școlare, economice și literare. Înaltpreasfințitul Ioan, Mitropolitul Banatului vorbește pe larg despre primirea de către episcopul Ioan Popasu a primului număr, despre misiunea gazetei și amintește cu acest prilej pe primii ostenitori ai publicației. Autorul acestor rânduri relatează momentul ivirii acesteia: ,,Nemuritorul episcop restaurator, în acea sâmbătă seară din preajma Botezului Domnului al anului 1886 –scria Cornel Corneanu–, invitase la reședința episcopească pe toți demnitarii eclesiastici și pe funcționarii și profesorii săi. Când Ioan Bartolomeiu apăru cu primul exemplar urale nesfârșite cutremurară istorica reședință. Iar vlădica, cel nins de bătrânețe și de griji, cu lacrimi în ochi se înalță și începu să citească cu glas tare coloană după coloană și nu se poate opri până nu termină toate paginile […]. Căzând în genunchi, mulțumi Domnului că i-a ajutat să desăvârșească și acest deziderat al său […] Îmbrățișează apoi pe toți colaboratorii săi”. (,,‹‹Foaia Diecezană›› împlinește 50 de ani”, în F. D., nr. 1 ̸ 1935, p. 5).

            Preasfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului scoate în relief importanța națională a publicației în timpul regimului dualist când românii au fost supuși unei politici de deznaționalizare prin intermediul limbii maghiare obligatorie în toate instituțiile statului. Tot un articol comemorativ este realizat de protopopul dr. Vasile Petrica, redactor responsabil al publicației de la reactivarea revistei (1995). Autorul, amintește de cele trei perioade distincte ale Foii: 1886-1919; 1918-1949 și 1995 – prezent. Pentru cunoașterea revistei a coordonat un volum intitulat: Un crâmpei de istorie: ,,Foaia Diecezană” 1886-1949, Editura Tim, Reșița, 2006, 146 p..

            Despre misiunea de astăzi, Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române mărturisește: ,,…Astăzi, într-o lume de secularizare și delăsare spirituală privind cunoașterea valorilor credinței creștine ortodoxe ‹‹Foaia Diecezană›› lucrează pentru a transmite către societatea românească lumina credinței și a vieții spirituale creștine ca factor de speranță și de comuniune în societate”. (,,Lumină și oglindă a vieții unei eparhii”). 

Premiu pentru elevii Școlii din Birda

Potrivit Acordului de Parteneriat încheiat între Școala Gimnazială din Birda și Parohia Ortodoxă din localitate au fost inițiate, derulate și finalizate mai multe activități religios-educative. Una din aceste activități sunt concursurile religioase. De astă dată a fost jurizat la faza eparhială Concursul catehetic ,,Mâini întinse spre lucrarea poruncilor lui Dumnezeu” din Concursul Patriarhiei Române ,,Biserica și Școala din Sufletul meu”.

            În cadrul acestui proiect Școala ̸ Biserica din Birda a propus un portofoliu compus dintr-un pliant de prezentare întocmit la începutul derulării proiectului în parohie, apoi au fost realizate materiale la cele trei secțiuni: eseu, desen și multimedia.

            La secțiunea Multimedia, copiii au realizat două materiale power-point cu activități religioase, educaționale și filantropice petrecute în comună, biserică, școală și cămin cultural.

Din acest proiect amintim doar câteva din realizările elevilor: participare la Sfânta Liturghie, împărtășire cu Sfintele Taine, implicare în activitatea de strană, realizarea rubricii ,,Tinere condeie” din revista parohială ,,Arhanghelul”, cateheze tematice, concurs local de creație poetică, expoziție de icoane pe sticlă, întreceri sportive, mini-recital de muzică ușoară și instrumentală. Latura filantropică a fost evidențiată cu prilejul Crăciunului când au fost oferite 100 de pachete copiilor și Sf. Paști când au fost oferite pachete cu alimente de bază, dulciuri și jucării copiilor, cât și strângerea unei sume de bani care au fost donate unui elev care va fi supus unei intervenții chirurgicale la București.

            Pentru toate aceste realizări, elevii de la Birda au obținut pentru cele două materiale din secțiunea Multimedia, Mențiunea I și a II la această fază eparhială.

            Câștigătorii acestui Concurs la faza județeană au fost:

            Ionescu Leila (Colegiul Național ,,C. D. Loga”, coord. Pr. Aurel Cr. Tomescu, prof. Alina Florei) la secțiunea literară.

            Sicoe Andreea (Școala Gimnazială nr. 7 ,,Sf. Maria”, coord. diac. Florin Băran) la secțiunea artistică.

          

  Dragomir Oana (Colegiul Național Bănățean, coord. pr. Ciprian Ene, prof. Roxana Ene) la secțiunea multimedia.

            Cei trei laureați vor fi prezenți pe 21 mai la hramul catedralei patriarhale.

            Un gând de mulțumire tuturor celor implicați în proiectul propus de Școala ̸ Biserica din Birda: prof. Sorina Onița, directorul Școlii, prof. Doru Popa, profesorul de religie, celorlalți colaboratori: profesorii de lb. română, muzică, ed. Fizică ș. a. 

,,Icoane bănățene”, nr. 10-12 ̸ 2016

De la scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu am primit ultimul număr al revistei de cultură provincială ,,Icoane bănățene”, 102 p.. Editată de Societatea Literar-Artistică ,,Sorin Titel” din Banat sub oblăduirea amintitului scriitor, revista își propune să ofere pagini de frumos literar și artistic semnate de înaintași: Cassian R. Minteanu, Aurel Bugariu, Virgil Birou, Virgil Carianopol, Traian Birăescu ș.a. Regăsim în paginile revistei poezie în mare parte iscălită de Vasile Barbu din Uzdin, articole de istorie și literatură română, cronici literare.

Este păstrată prin temele abortate legătura Satului cu Școala și Biserica, ca două instituții de cultură și credință prin care se pot forma copiii, generația de mâine a țării. Am remarcat cu satisfacție câteva articole cu tematică religioasă care aparțin dl. Nicolae Danciu Petniceanu între care evocarea ,,Un sfânt, un înțelept și un milostiv a intrat în pământ” (p. 14; 19) închinat regretatului Mitropolit Nicolae Corneanu și un medalion realizat unui vrednic preot și a unui volum ,,Mănăstiri bănățene” ce a aparținut preotului dr. Victor Vlăduceanu, unul din primii consilieri eparhiali și apropiați colaboratori ai ierarhului martir al Banatului, Vasile Lăzărescu.

Revista poate fi consultată în cadrul bibliotecii parohiale!

,,Suflet nou”, nr. 11; 12 ̸ 2015; nr. 1; 2; 3 ̸ 2016

Prin intermediul domnului prof. Traian Galetaru, secretar de redacție al revistei ,,Suflet nou” am primit la parohie ultimele cinci numere ale publicației comloșene lunare (noiembrie 2015-martie 2016).

            În numărul 277 (11) ̸ 2015 am remarcat un frumos articol omagial, aproape singular în lumea contemporană în care uităm de multe ori să ne prețuim valorile. Autorul acestuia, prof. Pavel Panduru creionează un om, o operă, un simbol: ,,Ion Marin Almăjan la 75 de ani”. Pentru edificarea cititorilor las frâu liber mărturiei dascălului din Prigor: ,,Genialul fiu al Almăjului și al țării întregi, născut la 19 noiembrie, 1940, în localitatea Dalboșeț din ‹‹Țara Almăjului››, județul Caraș-Severin, trăiește azi la vârsta împlinirii. […].

            Viața lui este expresia desăvârșitei manifestări a geniului românesc (almăjan) pe teren spiritual, înscriindu-l între marile figuri ale literaturii naționale. […]. Scrierile sale au un ecou revelator în inima românească. Redă în cărțile sale momente de istorie, dar și drama individului, infirmitatea sufletească a celor răi. Unele din ele transformă viața satului în literatură. […].

            Floarea albă a recunoștinței, altoită pe trunchiul masiv al admirației autorului acestor gânduri, este Omagiul pe care îl aduc profesorului, scriitorului, ziaristului și omului de cultură Ion Marin Almăjan, azi, când a împlinit 75 de ani mari și plini de rod”. (p. 2; 5).

            Valoarea certă a fiecărui număr din cele primite stă în consistența studiilor care se întind uneori pe mai multe pagini în fiecare număr. Am remarcat doar câteva: Ioan Hațegan, ,,Legendă și adevăr în ‹‹Voievodul țiganilor››” (nr. 1 ̸ 2016, p. 8-9); Ioan Traia, ,,Context asociativ” (nr. 2 ̸ 2016, p. 7-8); Aurel Matei Bancu, ,,Aurel Turcuș în presa bănățeană” (nr. 3 ̸ 2016).

            Din această rubrică a studiilor temeinice pe lângă cele amintite îl consemnăm pe cel iscălit de Felicia Mioc, ,,Familia Novacovici din Gârbovăț - rolul ei în întărirea credinței ortodoxe și contribuția adusă culturii românești”. Șirul amintirii începe cu Iancu Novac care în 1803 pentru a primi preoția a primit sârbizarea numelui cu sufixul –ovici. Urmașii au fost preoți la Gârbovăț: Pavel, Maxim care a refacut biserica din temelii, Nicolae care pentru vrednicia pastorală a primit în 1912 brâul roșu de la episcopul Caransebeșului. Pe lângă preoți, familia a avut și învățători, avocați și oameni politici: prof. Romulus Novacovici (1897-1929) primul director al Gimnaziului din Bozovici. Acesta a absolvit Facultatea de Litere și Filozofie din Cluj cu distincția ,,Cum Laude”; Emilian Novacovici, absolvent de pedagogie, teologie, drept. A fost avocat și primar în Oravița.

            De departe cel mai cunoscut în cultura bănățeană și nu numai a fost Emilian Novacovici (1862-1926). Învățător la Răcăjdia unde a fost rând pe rând dirijor de cor, deputat Sinodal al Comitetului Parohial, primar al satului (1920-1923), apoi deputat în Congresul Național Bisericesc, consilier, membru în Delegația Permanentă al Consiliului Județean Caraș. A fost un culegător de folclor pentru care fapt a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

            Alături de lângă aceste însemnări întâlnim în fiecare număr poezie în mare parte semnată de Marcel Sămânță, cronici a unor evenimente culturale, dezvelirea unor plăci comemorative, prezentarea unor cărți unde la loc de cinste stă cea a lui Sergiu Șoica în colab. cu pr. dr. Gabriel Buboi, Episcopul Ioan Bălan în dosarele securității, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2015, 413 p., epigame, rebus ș. a.

        

    Între cronicile culturale amintim: ,,Bunăstare și Credință. Concertul de colinde de la Comloșu Mare”. Autorul, Gavril Balogh surprinde o mare sărbătoare locală întâmplată în Ajunul Crăciunului în organizarea Primăriei Comunei. La acest festival au participat 21 de grupuri de colindători din care 12 au fost compuse din copii din Comloșu Mare, Lenauheim și Coștei. (p. 3-6).

            Pentru credincioșii parohiei Birda am reținut medalionul biografic închinat părintelui Tiberiu Mărgineanțu (1897-1979), fiul preotului Ioan Mărgineanțu (1874-1943), paroh în Birda.

            Domnul Ghiță Blejușcă, președintele Asociației ,,Armonia” din Săcălaz și autorul acestui material creionează un medalion închinat preotului Tiberiu Mărgineanțu. Din relatarea autorului am reținut că părintele Tiberiu s-a născut la 7 ̸ 9 octombrie 1897 la Herendești în protopopiatul Lugoj din județul Caraș în familia lui Ioan și Eufemia Mărgineanțu. A urmat Liceul de Stat din Timișoara și Institutul Teologic din Caransebeș. La examenul de final a primit calificativul ,,foarte bun”. În 1919 este ales preot la Șemlacu Mare, iar în 1923 la Opatița. Aici s-a implicat în repararea bisericii, în montării unui nou iconostas (1942). Pentru credincioșii de aici a reușit să tipărească Monografia comunei Opatița (1929).

            După această perioadă de păstorire a ortodocșilor din Opatița, a fost numit preot la Săcălaz (1967-1979). Aici a amenajat o biserică pentru ortodocșii minoritori în localul unei băi publice pe care a înzestrat-o cu toate cele necesare: icoane, cărți și prapori. Aceasta a fost sfințită la 7 iunie 1970 de Înaltpreasfințitul Mitropolit Nicolae al Banatului, la hramul acesteia, ,,Pogorârea Sfântului Duh”. Tot pentru parohie a obținut 2 ha loc de cimitir care a fost împrejmuit (1968), s-a forat o fântână în curtea bisericii (1971). Pentru locuitorii satului a scris: Scurt istoric al satului Săcălaz (manuscris). Pentru toate aceste fapte din ogorul credinței a fost hirotesit protopop onorar și distins cu brâu roșu. A trecut la cele veșnice la Timișoara în 1979. (nr. 11 ̸ 2015, p. 16; nr. 12 ̸ 2015, p. 4).

            Revistele pot fi consultate la biblioteca parohială!

Simpozion Internațional de Teologie la Caransebeș

În Săptămâna 8 mai-15 mai se desfășoară în Episcopia Caransebeșului manifestarea religis-cultară Zilele Credinței și Culturii. Ediția a X-a cu tematica: Anul Omagial a tineretului ortodox și Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești din Patriarhia Română. Tema secundară a fost: Slujire și educație. 130 de ani de la prima apariție a periodicului bisericesc ,,Foaia Diecezană”.  Manifestarea a debutat cu oficierea Sfintei Liturghii, duminică, 8 mai cu prilejul sărbătoririi hramului Catedralei episcopale ,,Învierea Domnului” din municipiu. 

Zilele de luni și marți, 9-10 mai au fost dedicate Simpozionului Internațional cu cele două secțiuni: Teologie și Istorie bisericească. La această sesune de comunicări au suținut referate: ierarhi ai Bisericii ortodoxe, profesori de teologie, profesori universitari, profesori de religie, istorici și cercetători, consilieri eparhiali și preoți.

Șirul comunicărilor a fost deschis de Înaltpreasfințitul Ioan, Mitropolitul Banatului, cu tema ,,Învățătorul, modelul jertfei, iertării și iubirii”. Preasfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului a conferențiat despre ,,Istoria Bisericii ilustrată în paginile ‹‹Foii Diecezane›› (1886-1890)”. 

În prima zi, au fost lansate trei volume imprimate în Editura Episcopiei Caransebeșului. Dintre aceste elaborate amintim pe cea realizată de prof. dr. Vasile Pistolea, Studii și eseuri de literatură și cultură tradițională. Tot acum a fost vernisată o expoziție fotografică-documentară ,,Foaia Diecezană - 130 de ani de presă bisericească în Banat”.

Din partea parohiei Birda a participat la sesiunea de comunicări din ziua de marți, 10 martie la secțiunea Teologie, preotul dr. Valentin Bugariu cu tema: ,,Sfântul din imediata noastră apropiere: Iosif cel Nou de la Partoș”.

Zilele Credinței și Culturii vor fi încheiate cu un Festival Coral de Muzică Religioasă și un Festival de poezie în grai bănățean ,,Credință și lumină”.

Simpozionul Internațional ,,Oameni de seamă ai Banatului”

În 22 aprilie la Uzdin și 7 mai la Săcălaz s-au desfășurat lucrările Simpozionului Internațional ,,Oameni de seamă ai Banatului”. Ajuns la cea de-a XX-a ediție, manifestarea științifică a fost inițiată de Societatea Literar-Artistică ,,Tibiscus” din Uzdin. În prima sesiune de comunicări desfășurată la Uzdin s-au inițiat mai multe activități: două secțiuni de comunicări științifice, participare la Sfânta Liturghie, un vernisaj de artă naivă realizată de autori locali, agapa.

Sâmbătă, 7 mai la Căminul Cultural din Săcălaz în organizarea Asociației Culturale ,,Armonia” din localitate s-a desfășurat o nouă sesiune de comunicări. Prezidiul cu acest prilej a fost compus din: Vasile Barbu (președinte), Liviu Vasiu (consilier local) și Gheorghe Blejușcă (președintele Asociației ,,Armonia”).

La Săcălaz au fost susținute 15 referate. Majoritatea expunerilor au avut ca tematică spiritualitatea bănățeană (Sfinți ai locului, ierarhi, istorici bisericești, pictori, muzicieni, meșteri pietrari). Au fost creionate și alte personalități: primari de altădată, poeți, culegători de folclor, învățători, animatori culturali ș. a.

Prima comunicare prezentată a fost susținută de prof. Traian Galetaru, secretarul de redacție al revistei ,,Suflet nou” de la Comloșu Mare. Titlul acesteia, inedit ,,Crucerii satului” a descoperit auditoriului zbuciumul creației a patru generații de meșteri din Comloș: Lae, Nicolae, Ghiță Popescu cu lucrări în zona Sânnicolau Mare, Detei (Banloc, Opatița), Timișoarei, din alte județe: Bihor și Vâlcea.

În aceeași categorie a confluenței dintre cultură și Biserică se înscriu și următoarele intervenții: prof. Ioan Traia de la Muzeul Satului Bănățean a istorisit câteva coordonate din ,,Opera istoricului I. D. Suciu”. Conferențiarul a trecut în revistă toate lucrările venerabilului istoric: Literatura bănățeană de la începururi, până la Unire (1941), Nicolae Tincu-Velia (1816-1867. Viața și opera lui (1943), Revoluția de la 1848 în Banat (1969). În anii deplinei maturități, istoricul Suciu s-a aplecat asupra Monografiei Mitropoliei Banatului (1977), și a unui corpus de documente în 2 vol. tipărite în 1981 în colaborare cu Radu Constantinescu.

Viorel Cioloca a expus etapele devenirii pictorului academic ,,Ioan Zaicu”. Originar din Fizeș, Caraș-Severin, ucenic timp de 10 ani a lui Filip Matei din Bocșa Montană, cu studii la Viena, a împodobit cu pictură mai multe biserici din Banat: Comoloș, Nădlac, Sânnicolau Mare, Uzdin, Sf. Ilie din Fabricul Timișoarei.

Ioan Roșca a introdus pe cei prezenți în viața și opera ,,Profesorului și Compozitorului Nicolae Ursu”, dirijorul de altădată al Corului Catedralei din Timișoara, profesor la Conservatorul Comunal din Timișoara.

            Dintre celelalte referate prezentate am reținut comunicarea realizată de dl. Ioan Iocob Bencei, membru al Uniunii Scriitorilor din România care a amintit de creația literară și folclorică a lui Ion Popovici din Beregsău Mare. Note pe marginea unui volum imprimat la David Press Print din Timișoara.

            Iancu Murărescu redactorul ,,Sărciei” a amintit de un poet și traducător român care a a activat în Scandinavia, Ion Miloș, născut la Sărcia. Acesta a tradus în suedeză printre alții pe Mihai Eminescu, Anghel Dumbrăveanu și Mircea Dinescu și a publicat în revista ,,Candela” a parohiei ortodoxe din capitala Suediei. Pentru meritele literare a primit: Premiul Academiei, Crucea pentru mireni de la patriarhii Justinian și Teoctist și titlul de Cetățean de Onoare al municipiilor: Cluj-Napoca și Arad.

           

Dl. Matei Aurel Bancu a evidențiat o personalitate de excepție: ,,Constantin Băran, doctor în drept, de trei ori primar al Timișoarei”. De numele acestui edil uitat de cei de astăzi se leagă politica de modernizare a urbei, de dezvoltare a Politehnicii, a clubului de fotbal ,,Ripensia”. În ultimul său mandat (1940) au luat ființă: Universitatea, Opera Română.

            Prof. Gheorghe Lungu a vorbit despre activitatea pedagogică și literară a învățătorului ,,Ion Biriescu din Darova”, autor de poezie și piese dramatice. Un volum intitulat Teatru a fost îngrijit de profesorul Lungu la Editura Eubeea din Timișoara.

            Din partea parohiei Birda a participat preotul dr. Valentin Bugariu care a prezentat comunicarea ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș. Evocare”. Referatul amintește de cinstirea de Biserica Bănățeană a împlinirii a 60 de ani de la canonizarea Cuviosului Părinte Iosif, Mitropolitul Timișoarei între 1643-1653. Evocarea s-a oprit la momentul canonizării, la dezvoltarea cultului Sfântului, a prezentării păstoririi în Banat și formularea unor concluzii.

            Sesiunea de comunicări s-a încheiat cu o agapă însuflețită de pricesne și cântece populare interpretate de Corala ,,Armonia” și solista Lia Lungu.

Felicitări organizatorilor și participanților!

Concurs de icoane pe sticlă la Birda

Joi, 5 mai s-a desfășurat în comuna Birda a II-a ediție a Concursului ,,Învierea Domnului în suflet de copil. Concursul a fost organizat de Primăria Comunei Birda în parteneriat cu Școala Gimnazială din localitate. Anul acesta s-au înscris mai mulți elevi din ciclul primar, gimnazial și liceal de la Școlile din Gătaia, Voiteg și Birda. Juriul a fost compus din: Dara Anderwald, referent cultual la Primăria Birda, prof. Sorina Onița, directorul Școlii din Birda, prof. Doru Popa, de la catedra de Religie ortodoxă și pr. Valentin Bugariu de la Parohia Birda.

            În urma jurizării au obținut premii și mențiuni următorii participanți: Ceaca Diana (Premiul I, Voiteg); Gabor Roberta (Premiul II, Gătaia); Morusca Lavinia (Premiul III, Birda); Daneliuc Silvana (Mențiune, Birda). Premiile constând din diplome, rechizite școlare și cărți  au fost oferite de Primărie. Toți ceilalți concurenți au primit diplome de participare.

Concurs de Bătut Toaca la Voiteg

Marți, 3 mai s-a desfășurat în organizarea Asociației pentru cultură și Tradiție ,,Asocult” și a Școlii Gimaziale din Voiteg cea de-a doua ediție a Concursului de Bătut Toaca în biserica mică din localitate.

La acest concurs au participat elevii de la Liceul ,,Sfântul Nicolae din Deta”, Școala Gimnazială din Birda, Școala Primară din Folea și Școala Gimnazială din Voiteg. În debutul manifestării P. C. Părinte Rafail de la Schitul Piatra Scrisă și președinte al Juriului de evaluare a măiestriei interpretării a vorbit despre rolul și semnificația toacei și clopotului în viața creștinilor. Din juriu au mai făcut parte C. Păr. Viorel Brotnei de la Parohia Ortodoxă Ucraineană din Pietroasa, jud. Timiș și C. Păr. Ioan Sălvan de la parohia Folea.

Au obținut premii și mențiuni: Căldăraș Alexandru (Premiul I, Voiteg); Onea Alexandru (Premiul II, Voiteg); Constantin Adrian (Premiul III, Folea); Rus Gabriel (Mențiune, Birda). Toți paricipanți au primit diplome de participare și icoane, laureații întrecerii au primit și sume de bani. Concursul și premierea participanților a fost realizat prin sprijinul doamnei Carmen Cazan, președintele Asociației.

Din partea Școlii Gimnaziale din Birda au participat elevii: Rus Gabriel și Weisz Markus însoțiți de prof. Sorina Onița, directorul Școlii din localitate.

Din interpretarea lui Markus Weisz:

http://www.trilulilu.ro/video-1462439957

Ruga de la Gătaia

Luni, 2 mai a fost serbată Ruga de la Gătaia. Obișnuita Rugă bănățeană coincide în mod fericit cu hramul Bisericii Ortodoxe din localitate, ,,Învierea Domnului”. În debutul acestui eveniment local a fost oficiat o slujbă de către C. Păr. Călin Negrea, parohul locului și Ioan Marcu de la parohia Sculea, Matei Codruț de la parohia Gătaia și Valentin Bugariu de la parohia Birda. Slujba religioasă a fost urmată de un cuvânt de învățătură ocazional pregătit de părintele paroh. Domnul Raul Cozarov, primarul orașului în numele Consiliului Local și al Primăriei Orașului Gătaia a deschis oficial petrecerea de Rugă. Primul moment artistic a fost realizat de grupul ,,Florile Bârzavei” compus din copiii locului care au interpretat prin voce și joc popular frumoasele cântece de pe Valea Bârzavei.