Anul acesta Episcopia
Caransebeșului aniversează 130 de presă bisericească în Banat. Periodicul de
cultură și spiritualitate al Eparhiei împlinește o vârstă venerabilă în ceea ce
privește vechimea și valoarea unei gazete bisericești în teritoriul dintre
Mureș și Dunăre. Preasfințitul Episcop Visarion al Tulcii cu acest prilej
festiv mărturisește următoarele: ,,Ceea ce a însemnat ‹‹Telegraful Român›› de
la Sibiu întemeiat de Sfântul Mitropolit Andrei Șaguna în 1853 pentru Ardeal,
același lucru a însemnat ‹‹Foaia Diecezană›› de la Caransebeș pentru Banat”.
(,,‹‹Foaia Diecezană››-la ceas aniversar”).
Pentru
a marca acest popas sărbătoresc redacția de astăzi a revistei compusă din: P.S.
Lucian, Episcopul Caransebeșului (președinte), Pr. Alin Câmpean, Pr. Daniel
Alic (coordonatori), Pr. prof. dr. Sorin Cosma, Arhim. prof. Constantin Timiș,
Prof. Constantin Brătescu, Prof. Maria Frențiu, Protos. Casian Rușeț, Pr. Mihai
Cătălin Ciucur, Diac. Lucian Bot, Diac. Darius Herea (membri) a reușit să
imprime un număr omagial nr. 4 (254), aprilie 2016 care să cuprindă mesaje de
felicitate iscălite de ierarhi, redactori, colaboratori și cititori ai
acesteia.
Deschiderea
acestora este facilitată de mesajul primului număr din 1886 mai actual astăzi
ca niciodată: ,,…‹‹Foaia Diecesană›› a luat această sarcină asupra sa, având
scop de a mijloci o comunicațiune intelectuală mai vie între organele diecesei,
cât și între toți iubitorii de înaintarea binelui Bisericii și a școlii
noastre. […] Această foaie va cuprinde și o parte menită studiului științific
și literar, care ținând seama de împrejurările noastre culturale, va stărui să
lumineze oamenii noștri, îndeosebi pe preoți, învățători și cărturarii
poporului, îndreptând, întregind și sporindu-le treptat cunoștiințele neapărat
de lipsă pentru zilnica loc ocupațiune”. (An I, nr. 1 din 5 ̸ 17 ianuarie, p.
1-2).
Parte
din aceste mesaje amintesc de trecutul foii biseicești, școlare, economice și
literare. Înaltpreasfințitul Ioan, Mitropolitul Banatului vorbește pe larg
despre primirea de către episcopul Ioan Popasu a primului număr, despre
misiunea gazetei și amintește cu acest prilej pe primii ostenitori ai
publicației. Autorul acestor rânduri relatează momentul ivirii acesteia:
,,Nemuritorul episcop restaurator, în acea sâmbătă seară din preajma Botezului
Domnului al anului 1886 –scria Cornel Corneanu–, invitase la reședința
episcopească pe toți demnitarii eclesiastici și pe funcționarii și profesorii
săi. Când Ioan Bartolomeiu apăru cu primul exemplar urale nesfârșite cutremurară
istorica reședință. Iar vlădica, cel nins de bătrânețe și de griji, cu lacrimi
în ochi se înalță și începu să citească cu glas tare coloană după coloană și nu
se poate opri până nu termină toate paginile […]. Căzând în genunchi, mulțumi
Domnului că i-a ajutat să desăvârșească și acest deziderat al său […]
Îmbrățișează apoi pe toți colaboratorii săi”. (,,‹‹Foaia Diecezană›› împlinește
50 de ani”, în F. D., nr. 1 ̸ 1935, p. 5).
Preasfințitul
Lucian, Episcopul Caransebeșului scoate în relief importanța națională a
publicației în timpul regimului dualist când românii au fost supuși unei
politici de deznaționalizare prin intermediul limbii maghiare obligatorie în
toate instituțiile statului. Tot un articol comemorativ este realizat de protopopul
dr. Vasile Petrica, redactor responsabil al publicației de la reactivarea
revistei (1995). Autorul, amintește de cele trei perioade distincte ale Foii:
1886-1919; 1918-1949 și 1995 – prezent. Pentru cunoașterea revistei a coordonat
un volum intitulat: Un crâmpei de
istorie: ,,Foaia Diecezană” 1886-1949, Editura Tim, Reșița, 2006, 146 p..
Despre
misiunea de astăzi, Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
mărturisește: ,,…Astăzi, într-o lume de secularizare și delăsare spirituală
privind cunoașterea valorilor credinței creștine ortodoxe ‹‹Foaia Diecezană››
lucrează pentru a transmite către societatea românească lumina credinței și a
vieții spirituale creștine ca factor de speranță și de comuniune în societate”.
(,,Lumină și oglindă a vieții unei eparhii”).
