Pomenirea Mitropolitului Nicolae în parohia Birda

            Duminică, 30 septembrie a fost oficiată Utrenia urmată de Sfânta Liturghie. La momentul potrivit au fost împărtășiți cu Trupul și Sângele Domnului mai mulți copii.

            A fost totodată oficiată și o slujbă de pomenire pentru Arhiepiscopul și Mitropolitul Nicolae Corneanu (1962-2014) care a trecut la cele veșnice acum 4 ani în 28 septembrie. În cuvântul de învățătură cu tema ,,Mitropolitul Nicolae Corneanu în primii 15 ani de arhipăstorire”, pregătit de P. C. Părinte Valentin Bugariu a fost scoasă în priveliște contribuția Înaltului Ierarh la dezvoltarea vieții bisericești din Banat. Părintele Mitropolit Nicolae a contribuit decisiv la construirea și repararea de biserici și case parohiale, a purtat de grijă bisericilor de lemn, Seminarului Teologic din Caransebeș, catedralei mitropolitane. La Centrul Eparhial a fost organizată arhiva și biblioteca iar la subsolul catedralei a fost amenajat Muzeul Eparhiei.

            Legat de viața parohiei Birda, Înaltpreasfințitul Nicolae a oficiat Slujba de târnosire urmată de Sfânta Liturghie în 1971 după 60 de ani de la construirea bisericii de aici. Preotul paroh Florin George pentru merite deosebite a fost hirotestit protopop pentru Protopopiatul Deta unde a slujit vreme de 17 ani (1972-1990).

La finalul Sfintei Liturghii a fost citit Cuvântul pastoral al Înaltpreasfințitului Mitropolit Ioan, Apelul Adunării Naționale Bisericești cu privire la participarea și susținerea familiei tradiționale la Referendumul din 6-7 octombrie a. c. Printr-un îndemn frățesc părintele paroh a îndemnat pe cei prezenți să voteze DA: ,, Vom merge la Referendumul din 6-7 octombrie pentru a vota DA pentru consemnarea expresă în Constituție a faptului că Căsătoria se încheie între soț și soție, deci o mărturisire a familiei tradiționale în care am văzut lumina zilei, în care am crescut și am ajuns la maturitate. Noi nu suntem fiii hazardului, ci avem părinți: Tată și Mamă care ne-au oferit lacrimă și zâmbet pentru a putea crește în sentimentul cald al căminului familiar”.

Iubiți credincioși: Spuneți DA la Referendumul din 6-7 Octombrie

În 6 și 7 octombrie va fi organizat un Referendum la care suntem chemați să răspundem unei întrebări: ,,Sunteți de acord cu Legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?”. Răspunsul poate fi dat în două moduri: DA (Sunt de acord cu Legea de revizuire a Constituției care definește ,,CĂSĂTORIA ESTE ÎNTRE UN BĂRBAT ȘI O FEMEIE) și NU (ADICĂ NU SUNT DE ACORD).

Din cuvintele de învățătură la Taina Cununiei dar și cu alte prilejuri am putut lesne observa că familia este de origine divină. În Cartea Facerii din Sfânta Scriptură ne este ilustrat în cap. 1 modul în care Dumnezeu a creat lumea. La finalul acțiunii creației ni se spun următoarele: ,,Și a zis Dumnezeu: <<Să facem om după chipul și după asemănarea Noastră […]>>. Și a făcut Dumnezeu pe om după chipul lui Dumnezeu; a făcut bărbat și femeie” (Fac. 1, 26-27).

A văzut Dumnezeu că nu e bine ca omul să fie singur și i-a făcut un însoțitor pe măsura lui creând-o pe Eva (Fac. 2, 18-24). Aici ne vom opri la două acțiuni ale lui Dumnezeu: ,,Nu este bine ca omul să fie singur” (Fac 2, 18) care arată nevoia de comuniune a omului ce se datorează modelului după care a fost zămislit, acela al Sfintei Treimi. A doua este: ,,…ajutor potrivit pentru el” (Fac. 2, 18) prin care i s-a dat sprijin în stăpânirea acestei lumi.

Omul poartă așadar pecetea bunătății lui Dumnezeu, adică sufletul înzestrat cu rațiune simițire și voință liberă, libertate. Cu prilejul păcatului primilor oameni Adam și Eva, chipul lui Dumnezeu nu a fost distrus, ci doar alterat: rațiunea s-a întunecat, simțirea s-a pervertit și voința a slăbit.

Izgonit din Rai, omul a cunoscut greutatea de zi cu zi, mai mult decât atâtata, durerea: ,,Iar femeii i-a zis: <<Voi înmulți mereu necazurile tale, mai ales în ziua sarcinii tale; în dureri vei naște copii;…>>”. Fel de fel de păcate s-au abătut asupra omului. Din simțirea pervertită a apărut și homosexualitatea dar și zoofilia adică împreunarea sexuală cu animalele. Amândouă aceste practici au fost pedepsite cu moartea: ,,De se va culca cineva cu bărbat ca și cu femeie amândoi au făcut nelegiure și să se omoare că sângele lor asupra lor este” (Lev. 20, 13). Astăzi cei care formează această minoritate sexuală o socotesc deteminată de selecția naturală cu urmări nocive asupra persoanei, națiunii și culturii i-a aparținut. Rupându-se de propriul său cămin părintesc, chiar numai un homosexual în devenire, el nu va mai avea nici identitate personală și nici una etnică, nu va ține de o tradiție și nu se va simți solidar cu nicio cultură. Se dorește crearea în sufletul tânărului a unei revolte împotriva tradiției familiare și a ordinii creștine a vieții, care condamnă, amândouă, starea păcătoasă în care ajunge să se complacă cel în cauză. (Ilie Moldovan, Adolescența, preludiu la poemul iubirii curate, Ediția a II-a, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2014, p. 325).

Chiar rupt de Dumnezeu, omul nu a fost abandonat, ci ,,la plinirea vremii” (Gal. 4, 4) i-a fost trimis un Mântuitor în persoana lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu: ,,Căci Dumnezeu așa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică” (Ioan 3, 16). Începutul minunilor Mântuitorului a fost făcut cu prilejul celebrării unei Cununii în Cana Galileii (Ioan 2, 1-11).

Una din condițiile mântuirii o reprezintă primirea harului divin prin Sfintele Taine. Nunta este Taina în care se binecuvintează unirea bărbatului cu femeia, cu trup și suflet, într-un mod unic (Ion Bria, Tratat de Teologie Dogmatică și Ecumenică, vol. I, Editura Andreiană, Sibiu, 2009, p. 371).

Mântuitorul se referă la starea naturală a Nunții atunci când zice: ,,Și a zis: Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de femeia sa și vor fi amândoi un trup. Așa încât nu mai sunt doi, ci un trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu omul să nu despartă (Matei 19, 5-6).

Familia a rămas cu ceea ce a avut de la început și anume monogamie și orientarea heterosexuală, cu scopul de a procrea și astfel de a continua creația prin îmbrățișare plină de dragoste care, după cuvintele din slujba căsătoriei, va produce rodul trupurilor lor, copii frumoși. (John Breck, Darul sacru al vieții. Tratat de Bioetică, trad. P. S. Irineu Pop Bistrițeanu, Ediția a II-a revăzută, Editura Patmos, Cluj-Napoca, 2003, p. 78). Familia a primit la odată cu instituirea Tainei Cununiei binecuvântarea lui Dumnezeu.

Finalitatea Căsătoriei o reprezintă ajutorarea reciprocră, responsabilitate ca revers al libertății primite, înfrânare opusă desfrâului, înmulțirea neamului omenesc toate au la bază iubirea dezinteresată și jertfelnică a soțului fața de soția sa.

În cadrul Sfintei Taine a Cununiei în prima Rugăciune se face pomenirea unor familii veterotestamentare: ,,[…] Cel ce ai binecuvântat pe robul tău Avraam și ai deschis pântecele Sarrei, și l-ai făcut tată al multor neamuri; Cel ce ai dăruit pe Isaac Rebecăi și ai binecuvântat nașterea ei; Care ai însoțit pe Iacov cu Rahela și din ei ai arătat doisprezece patriarhi; Cel ce ai însoțit pe Iosif cu Asineta și le-ai dăruit lor prunci pe Efrem și pe Manase; Care ai primit pe Zaharia și pe Elisabeta și le-ai dat prunc pe Înaintemergătorul;”. Tot așa ,,…dă robilor tăi (N) viață pașnică, lungime de zile, înțelepciune, dragoste unuia față de altul întru legătura păcii, dar de prunci, seminție cu viață îndelungată…”.

În lumea satului românesc Dumnezeu este mereu prezent nu doar în aflarea și alegerea miresei dar și la debutul mesei de nuntă unde preotul începe rugăciunea Tatăl nostru. Iată doar un fragment păstrat din alegerea miresei:

,,Nici n-am cules,

Nici n-am ales

Cea mai dalbă floare,

Mândru înfloriroare,

Ci care mi-a dat

Care mi-a însemnat

Bunul Dumnezeu,

Mi-am luat-o eu”.

(Costion Nicolescu, Elemente de teologie țărănească, Editura Vremea XXI, București, 2005, p. 249).

Vorbim așadar, de familia tradițională care primește darurile viețuirii ei de la Dumnezeu. Valoarea ei stă în iubire, castitate dar și procreere. Ea este mereu însuflețită și întinerită de darurile credinței ce rodesc într-o morală care promovează valorile absolute ale binelui, frumosului și adevărului.

De ce mergem la Referendum?

Vom merge la Referendumul din 6-7 octombrie pentru a vota DA pentru consemnarea expresă în Constituție a faptului că Căsătoria se încheie între soț și soție, deci o mărturisire a familiei tradiționale în care am văzut lumina zilei, în care am crescut și am ajuns la maturitate. Noi nu suntem fiii hazardului, ci avem părinți: Tată și Mamă care ne-au oferit lacrimă și zâmbet pentru a putea crește în sentimentul cald al căminului familiar.

Politizarea unui drept democratic

Am văzut din mass-media, fie electronică, fie Radio-Tv un asalt împotriva dreptului a 3.000.000 de oameni care au dat semnături pentru organizarea acestui Referendum. M-am oprit la câteva:

1. Asocierea susținerii familiei tradiționale cu un partid politic. Aici cei care au formulat acuza nu au luat în considerare faptul că Biserica în rugăciunea comună se roagă ,,pentru conducătorii țării noastre, pentru mai mai-marii orașelor și satelor” indiferent de culoarea politică (!).

2. Asuprirea și chiar ura arătată față de minoritățile sexuale mărturisită de oponenți ai familiei tradiționale culmea născuți într-o familie compusă din bărbat și femeie pentru că la rândul lor să fie căsătoriți nu cu persoane de același sex trădați fiind de existența copiilor biologici. Nimeni – cred – dintre creștini nu poate urî un păcătos, ci păcatul în sine.

3. O altă problemă ar fi ,,înbogățirea” peste noapte a clericilor. O lozincă de acest tip dezvăluie o realitate de invidiat: o țară cu probleme dar cu oameni cu bani din belșug, ceea ce logic și nu lozincar e de necrezut.

Prin împotrivirea la familia tradițională se dorește continuarea erodării sufletului românesc. Nu drepturile homesexualilor îi animă pe potrivnicii familiei formată din bărbat și femeie, ci distrugerea valorilor perene ale neamului. Propaganda se aplică de acum împotriva Bisericii considerată ,,retrogradă” și fără vreun viitor într-o lume în care se dorește impunerea genului și nu a persoanei, a sexului fluid care poate trece ușor de la masculin la feminin și invers.

De aceea, Iubiți credincioși din Birda și Sîngeorge vă îndemn să mergeți în 6-7 octombrie la Referendum și să votați DA pentru apărarea familiei în care am crescut!

Preot Valentin Bugariu

100 de ani de la Marea Unire. Imaginea românilor în filmul pentru copii

 În Anul Centenarului Marii Uniri a fost organizată o activitate interjudețeană cu tema: ,,Imaginea românilor în filmul pentru copii” (17-21 septembrie) în Școala Gimnazială din Birda, structura Sîngeorge și Școala Gimnazială ,,Ioan Ciucurel” din localitatea Șoșdea, jud. Caraș-Severin.

   Au participat la această activitate: 16 preșcolari și 23 de elevi de la Școala Primară Sîngeorge (coord. Prof. Ștefania Cercega, Prof. Maria Dârpeș), 30 elevi ciclul primar la Șoșdea (coord. Prof. Bianca Bădiță, Prof. Floarea Rodica Sturza) și 59 de copii din ciclul gimnazial la Birda (coord. Prof. Sorina Onița, Prof. Doru Popa, Prof. Germer Hilde, Prof. Mihaela Coman și Prof. Mădălina Ianin).

     Activitatea a fost realizată de Parohia Ortodoxă din Birda împreună cu școlile sus menționate și cu Parohia Ortodoxă Șoșdea (Preot Sorin Belu, paroh), iar popularizarea acțiunii s-a făcut prin realizarea unui afiș, prezentarea cărților și afișelor filmelor.

     Inițiatorul demersului a fost părintele Valentin Bugariu care a expus la fiecare proiecție de film despre importanța mesajului transmis prin carte și film despre factorii unității românilor din toate provinciile locuite de aceștia: limba, credința creștin-ortodoxă și tradițiile care formează tezaurul spiritualității românești. Cu fiecare ocazie a fost proiectat un film care a fost prezentat și apoi la final s-au accentuat elementele spirituale comune ale românilor. Au fost vizionate filmele ,,De-aș fi Harap Alb” (1965) și ,,Amintiri din copilărie” (1964) la școlile din Sîngeorge și Birda. Opera literară a lui Ion Creangă a beneficiat în cursul timpului de cele mai multe ecranizări, cele două filme vizionate au la bază basmul Povestea lui Harap-Alb și Amintiri din Copilărie. De la primele secvențe copiii au  recunoscut operele întărind astfel aprecierea criticii literare: ,,Noi nu mai citim de mult Amintirile din copilărie cum citim de obicei operele literare. Textul lor îl știm pe dinafară; nu-l putem neapărat reproduce, dar îl recunoaștem; e destul să citim primele cuvinte, pentru ca restul să vină de la sine” (Nicolae Manolescu).

           

  Cele două lucrări ale marelui humuleștean oferă prin textul ecranizat și personaje un univers al satului românesc însuflețit de oameni vioi, inteligenți, harnici, iubitori de sat și casa părintească, de frați și lumea satului cu basmele, cântecele și proverbele ei. Sunt cu acest prilej portretizați educatorii satului – preoții Ioan și Isaia Duhu. Aici apar elementele lumii rurale: iarmarocul, claca, școala, gospodăria, sărbătorile, hora, tradițiile, obiceiurile, zicătorile, poeziile, portul și tehnica rurala aceeași la toți săteni români.

    La Școala din Șoșdea a fost proiectat filmul ,,Dumbrava minunată” (1980) realizat după basmul omonim (1926) al lui Mihail Sadoveanu. Filmul distins cu Premiul I pentru cel mai bun basm cinematografic la Moscova (1981) reușește transpună pe ecran basmul copilăriei care prezintă această lume inefabilă a unei vârste fericite (Gheorghe Mitrache). De astă dată locul fericit este pentru Lizuca și Patrocle casa bunicilor din satul tradițional ferit de civilizația orașului. Mihail Sadoveanu accentuează o altă valoare a românului și anume înfrățirea cu natura, ținutul locuit de români se oferă băștinașilor ca sprijin în încercărle vieții.

 Prin operele literare ecranizate s-au oferit elevilor elemente ale unității românilor dintotdeauna surprise de autori născuți la sat sau cel mult în micul târg de la sfârșitul veacului al XIX-lea.

Concert închinat Marii Uniri în parohia Birda

         Joi, 20 septembrie de la orele 12,00 în parcul bisericii cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din Birda a fost organizat de către Parohia Ortodoxă din localitate un Concert închinat Marii Uniri ,,Ioan Vidu Doinitorul Marii Uniri”. Concertul a fost pregătit și oferit copiilor și credincioșilor din Birda de către profesorii și elevii Școlii Gimnaziale de Muzică ,,Filaret Barbu” din Lugoj.

            Sărbătoarea muzicală a fost precedată de prezentarea volumului: Ioan Vidu. Doinitorul Unirii, Editura Eurostampa, Timișoara, 2017, 469. iscălit de profesorul dr. Constantin Tufan Stan de la Școala de Muzică din Lugoj. Cartea a fost prezentată de către preotul Valentin Bugariu care a accentuat contribuția lui Ioan Vidu în Mișcarea Națională a românilor bănățeni și în dezvoltarea mișcării corale dintre Dunăre și Mureș. Concluzia acestui volum ne este oferită de autor, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România: ,,Ioan Vidu a fost un învingător. A dovedit un caracter intransigent, refuzând orice fel de compromis. A evitat ambiguitățile generate de efemerele conjuncturi politice, manifestând un surprinzător spirit modern european” (p. 92).

            Profesorul Constantin Tufan Stan tocmai acest spirit modern european al Marelui Vidu a reușit să-l scoată în priveliște prin Concertul oferit la biserica din Birda cu titlul generic ,,Dansul”. Dansul sau Jocul dezvăluie pentru cultura umană caracterul ludic cu rădăcini mitico-rituale ancestrale. Au fost pregătite mai multe astfel de jocuri: scoțian, românesc, francez, italian, german, rus dar și dintr-o provincie istorică: Oaș. Piesele au fost interpretate de copii, unele la ,,pian la patru mâini” și de profesorii lor. Și-au dat concursul elevii: Evelyn Bordea, Andrei Berlo (vioară); Maya Buliga, Ana Ilinca Pfeiffer, Antonia Pfeiffer, Estera Usciuc (pian) și profesorii: Lavinia Furdui (vioară), Alexandru Vasiliu și Robert Adam (pian).

            Fiecare piesă a fost prezentată de către profesorul Tufan Stan care a accentuat faptul că Concertul susținut la Birda face parte dintr-un proiect mai general intitulat ,,Pianina Călătoare” și destinat popularizării muzicii culte în mediul rural. Profesorul Constantin Tufam Stan este prin coordonarea acestui proiect dar și prin volumele tipărite un urmaș a lui Vidu în descendența: Filaret Barbu, Dimitrie Stan și Remus Tașcău.

           

                 La finalul concertului participanții au fost răsplătiți cu diplome și premii din partea Parohiei Birda, iar doritorii au achiziționat volumul prezentat.

            S-au bucurat de cântec și măiestria interpretării: oficialități locale, credincioși ai parohiei dar și copiii de la Gimnaziul din Birda însoțiți de cadrele didactice.

Cinstirea Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș în parohia Birda

      Sâmbătă, 15 septembrie, Biserica Ortodoxă din Banat sărbătorește pe Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul Banatului. În Ajunul sărbătoririi a fost oficiată Sflujba Privegherii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia) în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din Birda.

            Sfânta Liturghie a fost oficiată de la orele 10,00 în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din localitatea Sîngeorge, filie a parohiei Birda. Cuvântul de învățătură cu tema: ,,Minunile Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș” a fost susținut de P. C. Părinte Valentin Bugariu, parohul locului.

            După otpustul Sfintei Liturghii au fost prezentate diferite sortimente de îmbrăcăminte ajunse și în parohia Birda prin purtarea de grijă a Înaltpreasfințitului Mitropolit Ioan al Banatului.

            În după-amiaza zilei biserica de la Birda a fost cercetată de un grup de pelerini de la Reșița care au participat la Sfânta Liturghie la Mănăstirea Partoș. Acestora li s-au împărtășit câteva date despre legătura Sfântului Ierarh Iosif cu Mănăstirea Sîngeorge și parohia Birda. În dar a fost distribuit nr. 3 (27) al revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” și un calendar creștin-ortodox de buzunar.

Întâlnirea Tinerilor Ortodocși de la Sibiu

         În perioada 6-9 septembrie 2018 s-a desfășurat la Sibiu în organizarea Mitropoliei Ardealului, Întâlnirea Tinerilor Ortodocși sub genericul: ,,Unitate, Credință. Neam”. Imnul ITO compus de Pr. Costin Butnar (Muzică) și Petruța Socaciu (Versuri) militează pentru valorile perene: Unitatea, credința și patria. Lupta pentru o lume mai bună împotriva lumii de gheață a individualismului de astăzi, dar și mărturisirea continuității neamului: ,,Eu sunt rădăcină a neamului meu”. Tot în genul ,,unității prin muzică” a fost realizat un Caiet de cântece ce cuprinde 100 de imne patriotice și religioase.

            La această întâlnire a tinerilor ortodocși au participat 3000 de tineri din țară și străinătate. Fiecare grup a fost însoțit de un responsabil (preot) și însoțitor de grup (voluntar). Au lucrat la activitățile acestei Întâlniri 250 de voluntari (moderatori, animatori socio-culturale, responsabili cu logistica).

            Programul a acoperit patru zile (joi-duminică) și a avut momente festive: deschiderea și încheierea Întâlnirii, momente liturgice (rugăciunea de dimineață, prezența la Sfânta Liturghie), participarea la procesiunea Unității, concerte de muzică populară și ușoară dar și la conferința ,,Unitate. Credință. Neam. De 100 de ori România” susținută de Es. Emil Hurezeanu, Ambasadorul României în Germania.

            Au fost organizate workshop-uri în școlile din Sibiu dar și ateliere de creație: ,,Țăranul român de la Război la Marea Unire” și ,,Satul român în Centenarul Marii Uniri” în cadrul Complexului Național Muzeal Astra din Sibiu.

            La ceremonia de încheiere au fost formulate concluziile și apoi au fost mărturisite de tineri: Credința nu izvorăște din sentimentul fricii, ea trebuie cultivată pentru a deveni vie. Tinerii aflați ,,la un click” de Evanghelie au nevoie de Sfinte Scripturi tipărite, Catehisme aduse la zi, de o presă în care accentul să fie pus pe valorile practice ale Creștinismului și la final să fie valorificați în misiunea Bisericii.

            Arhiepiscopia Ortodoxă a Timișoarei a fost reprezentată de o delegație compusă din 42 de participanți și șoferul autobuzului. Au fost 39 de copii din mediul urban: Timișoara (Fratelia-9; Iosefin -9; Viile Fabric – 6 și Dacia – 1); Lugoj – 3 și mediul rural (Șag-7; Birda- 1) la care s-au adăugat 3 membri din Asociația Studenților Creștini Ortodocși coordonați de 3 însoțitori: Pr. Alexandru Ranca (parohia Fratelia), pr. Florin Băran (parohia Șag) și Diac. Marius Rumega (parohia Iosefin).

Din partea parohiei Birda a fost prezent la această Întâlnire, elevul Călin Oniea care ne-a împărtășit următorul gând: ,,ITO 2018. Unitate. Acesta este cuvântul care descrie cel mai bine cele 4 zile petrecute în Sibiu. Aceasta unitate s-a simțit in fiecare vers din Imnul Național cântat de cei peste 3000 de tineri. Este ceva unic, incomparabil. Am avut ocazia de a intalni oameni minunați, de a lega prietenii și de a mă simți liber. Emoțiile trăite la această ediție a întâlnirii tinerilor ortodocși nu pot fi descrise, însa mă bucur că le resimt de fiecare dată când ascult imnul ITO 2018. Sper sa pot merge și la Craiova”.

             

Început de an școlar la Birda și Sîngeorge

           Luni, 10 septembrie a debutat în mod festiv un nou an școlar 2018-2019 la Școala Gimnazială din Birda.

            La orele 9,00 a debutat anul școlar la Școala Primară din Sîngeorge în prezența Prof. Maria Dârpeș și a Educ. Ștefania Cercega, a copiilor și părinților prezenți cu acest prilej. A fost oficiată slujba de Tedeum la început de an școlar de către P. C. Părinte Valentin Bugariu. Prof. Maria Dârpeș a prezentat noutățile de la nivelul școlii, noile manuale și a mulțumit Primăriei Comunei pentru mobilierul achiziționat și Parohiei Ortodoxe din Birda pentru donația de rechizite școlare făcute și în acest an.

            De la orele 10,00 a avut loc deschiderea anului școlar la Birda. Cu acest prilej au fost prezenți: Prof. Aura Codruța Danielescu, Inspector General în cadrul Inspectoratului Școlar Timiș, Prof. Anca Simeria, Inspector Învățământ Primar, Marius Gheorghe Stoian, primarul Comunei Birda.

            După intonarea Imnului Național a fost săvârșită slujba de Tedeum. Dl. Primar a arătat grija permanentă a Consiliului Local pentru susținerea învățământului în Comună și satele aparținătoare. D-na Inspector General într-o cuvântare caldă a apreciat investițiile făcute în procesul educativ, copiii, profesorii și părinții prezenți cu acest prilej sunt cei care vor benficia de investiția realizată. Prof. Sorina Onița, directorul Școlii Gimnaziale din localitate a mulțumit Domnului Primar și Consiliului Local pentru grija arătată Școlii, dascălilor pentru profesionalismul arătat de-a lungul timpului, elevii de astăzi educați în condiții foarte bune vor forma comunitatea locală de mâine.

           

           Au participat la acest moment festiv: angajați ai Primăriei, consilieri locali, reprezentanți ai Poliției, părinți ai elevilor.

            Însoțiți de profesori, elevii au părăsit careul îndreptându-se spre sălile de clasă.

Hramul bisericii din Birda

La Praznicul Nașterii Maicii Domnului comunitatea creștin-ortodoxă din comuna Birda prăznuiește hramul bisericii parohiale.

            Slujbele bisericești au debutat vineri, 7 septembrie de la orele 17,00 când a fost oficiată slujba parastasului pentru preotul Ioan Mărgineanțu (1864-1943) și prezbitera Eufemia Mărgineanțu (1873-1943) la cripta familiei din cimitirul confesional din Birda.

            Părintele Ioan Mărgineanțu a reprezentat Comuna Bisericească din Birda la Marea Unire de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. Și pentru această contribuție prin giija Parohiei Birda au fost reparate mormintele părintelui și preotesei subliniidu-se totodată contribuția la statornicirea vieții bisericești și didactice pe plan local.

            Părintele Mărgineanțu a luptat pentru apariția a două noi comunități ortodoxe românești la Berecuța și Mănăstire, administrate direct între 1903-1926. În cazul primului sat a contribuit decisiv la ridicarea actualei biserici parohiale.

            În cazul parohiei păstorite, părintele Ioan Mărgineanțu a slujit neîntrerupt timp de 46 de ani cu rezultate remarcabile. În timpul păstoririi sale a fost ridicată actuala biserică ortodoxă a satului care a fost înzestrată cu toate cele necesare slujirii bisericești (carte bisericească, pictură și mobilier liturgic), apoi a fost rostuită casa parohială.

            Prezbitera Eufemia a fost potrivit actelor de arhivă, învățătoare diplomată care a activat la școlile din Ghilad și apoi la cea din Birda. A fost membră în Corul parohial condus de plugarul Vida Guga din Mercina. A purtat grijă de numeroasa familie compusă din cei opt copii.

            După pomenirea de la cimitir cu începere de la orele 18,00 a fost săvârșită Slujba Privegherii compusă din Vecernia unită cu Litia și Utrenia.

            Sâmbătă, 8 septembrie de la orele 8,30 a fost oficiat primul Acatist al Nașterii Maicii Domnului urmat de Sfințirea mică a apei. De la orele 10,00 a fost săvârșită Sfânta Liturghie. La timpul îndătinat mai mulți copii s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului.

            După otpustul Sfintei Liturghii a fost împlinit ritualul tăierii colacului. Nașii Rugii de anul acesta au fost Ramona și Cristian Viman. Părți din acest colac, alte dulciuri au fost împărțițe de nași celor prezenți.

           

La finalul slujbei bisericești a fost oferit nr. 3 (27) al revistei de cultură și religiei rurală ,,Arhanghelul”. Celor prezenți la Sfânta Liturghie le-au fost prezentate obiectele vestimentare aduse prin grija Înaltpreasfințitului Ioan, Mitropolitul Banatului și în parohia noastră.

            Sentimente îmbelșugate de mulțumirire se îndreaptă către cei prezenți la rugăciune, nașilor, celor care s-au jertfit într-un fel sau altul pentru a întregii bucuria zilei.

            În glas de rugăciune sfântă să-i închinăm Imn Maicii Domnului la Praznicul Nașterii sale: ,,… Ceea ce, la templul din Ierusalim, te-ai îndeletnicit cu rugăciunea și lucrarea, întărește rugăciunile noastre, sporind râvna și evlavia în Biserică și, mai ales, să nu viețuim în lenevire, ci lucrând toată fapta bună, sfințind locul în care trăim și chemând pe Duhul Sfânt să sălășluiască întru noi…” (Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu).

Ce este Ruga sau hramul bisericii?

       Cu pași repezi dar siguri ne apropiem de Rugă sau hramul bisericii noastre. Într-un An Centenar al cinstirii Actului de la Alba Iulia de la 1 Decembrie și al oamenilor care au participat într-un fel sau altul la împlinirea acestui vis de veacuri al românilor uniți prin limbă, cultură și religie.

            Suntem în acest an mai dezbinați ca niciodată cum a întărit într-un cuvânt Mihai Șora, omul mai vechi chiar decât Unirea. Într-o vreme  în care globalizarea economică și chiar culturală și-a pus amprenta pe viața cotidiană a tuturora cu o țintă precisă unificarea sau nivelarea oricărei forme de identitate de manifestare conștientă a valoririlor proprii. La această presiune externă se adaugă și răni mai vechi ale noastre. Una ar fi vulgarizarea limbajului, chipului omului și familiei. Plăcerea, interesul personal și imediat face încet să transforme un popor într-o populație mai ușor de manevrat.

            Hramul sau Ruga este sărbătoarea ocrotitorului bisericii, în cazul nostru al ,,Nașterii Maicii Domnului”, adică un eveniment din istoria Bisericii. Hramul bisericii este totodată actul ei de botez. Cu prilejul târnosirii (sfințirii) sfântului lăcaș acesta primește și un nume care-i devine protector. ,,Prin târnosire hramul devine îngerul păzitor al bisericii, patronul său spiritual, religios-moral. După iconografia ortodoxă, icoana sa se așează pe iconostas în rândul întâi, la dreapta, alături de sfintele icoane împărătești: Mântuitorul Iisus Hristos și de Sfânta Fecioară”. (Simion Radu, ,,Hramul Bisericii și însemnătatea lui”, rev. ,,Mitropolia Banatului”, 1977, nr. 10-12, p. 719).

            Hramul devine așadar îngerul bisericii ce veghează întreaga comunitate. Cuvântul ,,hram” vine din limba slavonă și înseamnă ,,casă”, o casă excepțională în care locuiește Dumnezeu cu aleșii Săi. Se pare că numele acesta l-a dat patriarhul Iacob, care, fugind de mânia fratelui său Naum, s-a culcat într-o câmpie, cu capul pe o piatră și a avut un vis minunat. A văzut o scară care unea cerul cu pământul, pe care o urcau și coborau îngerii Domnului. Sculându-se, a rostit: ,,Locul acesta este casa lui Dumnezeu și poarta cerului” și a uns piatra cu untdelemn sfânt și l-a numit evreiește Betel, casa lui Dumnezeu (Facere 28, 12-10). Experiența vieții religioase confirmă că cel ce petrece în rugăciune în această casă i se pare că cerul a coborât pe pământ sau că s-a înălțat la cer în familia divină, în comunitate cu îngerii și cu sfinții. (Simion Radu, art. cit.).

            Una din semnificațiile prăznuirii hramului stă în mărturisirea unității credinței și a vieții în Hristos al celor care se adună cu acest prilej în lăcașul de cult. Un semn văzut al unității tuturor credincioșilor este și Rânduiala binecuvântării și tăierii colacului. Această slujbă este oficiată fie la Sfânta Liturghie de hram, fie la Vecernie. Materialele întrebuințate în acest scop sunt: colacul, vinul, lumânările, tămâia, iar din obiectele de cult: crucea, sfeșnicul și cădelnița. La acestea se adaugă un cuțit pentru tăierea colacului și un prosop care, în timpul tăierii colacului, cu un capăt se așează pe umărul preotului, cu scopul protejării veșmintelor, iar cu celălalt capăt se petrece sub colac, încât fărâmiturile rezultate în timpul tăirii colacului, deja sfințit, să nu ajungă pe pământ. Toate acestea se așează pe o masă acoperită în mijlocul sau în curtea bisericii, unde va avea loc oficierea. (Branislav Stancovici, ,,Rânduiala binecuvântării și tăierii colacului”, rev. ,,Altarul Banatului”, 1993, nr. 4-6, p. 71).

            Participarea la slujba hramului s-a bucurat din trecut de o cinste deosebită. La mănăstiri cu acest prilej se organizau de către bisericile parohiale pelerinaje însoțite pe calea către mănăstire de cântări bisericești, lumânări aprinse și prapori (steaguri) toate ca expresie a credinței și a dragostei creștine. Astăzi în viața bisericii de parohie, a bisericii noastre în special, hramul este o zi deosebită, ziua amintirii slujitorilor bisericii din trecut dar și a comuniunii credincioșilor din biserica de astăzi. Prezența la hram este deja o mărturisire a credinței. Când credinciosul exclamă: ,,Mă duc la hram!”, semnificativ mărturisește – mă duc să mă unesc cu viața de har a hramului, a sfântului comemorat, să mă sfințesc și să fiu fericit! În timp ce îngerul păzitor al credinciosului se îngrijește de salvarea unui singur suflet creștinesc, hramul bisericii ocrotește viața și se îngrijește de mântuirea tuturor credincioșilor. (Adrian Carabia, ,,Satul și credința la început de mileniu III” în ,,Calendarul Arhiepiscopiei Timișoarei”, 2003, p. 175).

            Hramul poartă în zona Banatului de Câmpie un sinonim mai general, cel de Rugă, adică de manifestare prin rugăciune a unei zile speciale din istoria unei comunități. Și cum biserica este îndeobște clădirea cea mai veche dintr-o comunitate, sărbătoarea hramului s-a transformat în sărbătoarea localității.

            E drept că din vremuri mai vechi Ruga era cinstită prin joc, apoi prin bal. În cele două manifestări sărbătorești erau evidențiate: cântecul, jocul, portul popular, valorile tradiționale nepieritoare din tezaurul spiritualității românești. În vremuri în care limba și credința erau îngrădite, poporul românesc din Banat a cinstit Ziua Rugii ca zi în care mai abitir ca în celelalte și-au pus în valoare zestrea spitituală.

            Rugăciunea de la biserică era urmată de prânzul festiv împreună cu goștii zilei și apoi de cânt, joc și voie bună.

            În literatura bănățeană ni s-a păstrat chipul ,,Rugii de la Vălișoara” din romanul Altare Dărâmate: ,,... După slujbă, sau cum zic bănăţenii, «după biserică», Simeon Bogdan îşi luà pălăria din cap şi începeà oraţia de chemare la masă a tuturor, cari au venit. În ziua rugii, toate «negreţele» erau la masa lui. În casa parohială remâneau numai trăsurile.

Şi ce «rugi» erau acele Dumnezeule. Se gărboviau mesele de friptură iar vestitul vin de la Şumig se strecurà îngâmfat de tăria lui în şir nenumărat de sticle pe masă.

Şi’n vreme ce oaspeţii petreceau, Floria stând la capătul coridorului cântà la «naţionale» de se desfăceà sufletul omului.

Şi aşezat odată la masa lui Bogdan, voe de sculat nu mai aveai. Trei zile durà ruga şi aceste trei zile trebuiau făcute acolo lângă masă cu noapte cu tot în orice împrejurări. Aşà erà «zăconu» la Vălişoara”.

Biserica oferă într-o lume tot mai fragmentară și prin prăznuirea hramului o dimensiune religioasă, una morală și una de unitate comunitară

Așa că de pe acum petrecere cu folos tuturor!

,,Vatră nouă”, nr. 215 / 2018

          A apărut numărul pe septembrie al revistei comunității locale din Giarmata Vii prin grija P. On. Părinte Vasile D. Suciu, parohul bisericii ortodoxe ,,Nașterea Maicii Domnului” din localitate.

            Și acest număr este închinat evenimentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Pe lângă ,,Editorial(ul)” ,,Centenarul făuririi României Mari” iscălit de prof. univ. Vasile Dudaș și Acad. Păun Ion Otiman ajuns la cea de-a IV-a secvență, prof. univ. dr. Aurel Lăzureanu în rubrica ,,Gânduri de suflet” semnează un captivant apel-manifest: ,,Dragostea de Țară în anul Centenarului” din care aflăm: ,,…Sentimentul de apartenență, credință față de patria de obârșie, de ținutul natal, de ținutul natal, nu este deloc o invenție românească, pentru că el este propriu tuturor popoarelor sedentare, care și-au făurit propria devenire într-un spațiu geografic cu care s-au identificat” (p. 5).

            Tot din bogatul sumar în care se regăsesc: articole de popularizare, curiozități, pagini închinate șahului, cronica parohială ș.a. am identificat câteva din reușitele comunității parohiale de aici strunită în cel mai bun sens al cuvântului de P. On. Părinte Vasile D. Suciu. Noi lucrări capitale la exteriorul bisericii pentru care s-a primit de la Consiliul Local al Comunei Ghiroda, suma de 64.000 lei, lucrările ridicându-se la suma de 79.589,68 lei (,,Scrisoare de mulțumire”, p. 1), organizarea Rugii satului Giarmata Vii (p. 9) și oficierea ,,Prohodului Maicii Domnului”. ,,Prohodul Maicii Domnului – afirmă părintele Vasile D. Suciu – este o rugăciune plină de evlavie, intrată în cultul Bisericii noastre, creînd un paralelism între momentul Răstignirii și Învierii Domnului și ridicarea la ceruri a Născătoarei de Dumnezeu”. An de an am fost sufletește prezent la această slujbă săvârșită cu atâta credință de părintele Suciu la Giarmata Vii, prin intermediul revistei ,,Vatră nouă”. Această slujire de la Giarmata Vii a Prohodului Maicii Domnului a fost și pentru mine un model. Pornind de aici, în fiecare an, în biserica soră a celei de la Giarmata Vii și anume cea din Birda se oficiază an de an această slujbă închinată momentului prohodirii Maicii lui Dumnezeu.

            Revista poate fi consultată pe site-ul: http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/vatra_noua_215.pdf.

Rechizite pentru elevii din Birda și Sîngeorge

   În cadrul Acordului de Parteneriat încheiat între Parohia Ortodoxă Birda și Școala Gimnazială din localitate au fost proiectate mai multe activități: religioase, cultural-educative și filantropice. Prima activitate o reprezintă donația de rechizite (caiete, culori de apă, creioane colorate, penare, instrumente de scris ș. a), necesare pentru 30 de copii de la școlile din Birda și Sîngeorge. Donația a fost făcută de Parohia Birda.

Taina Sfântului Maslu la Butin

             Duminică, 2 septembrie de la orele 17,00 a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obște în biserica cu hramul ,,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Butin, filie a parohiei Percosova la stăruința P. C. Sebastian Andrei Petrescu, parohul locului.

            Au slujit cu acest prilej P. On. Părinte Ioan Prisăcean, protopopul Detei și P. C. Părinți Sorin-Valentin Popovici (parohia Câlnic-Reșița), Cristian Gabriel Băican (parohia Bozoșu Vechi și fost paroh la Percosova între 2011-2015), Tiberiu-Dan Gherasim (parohia Ferendia), Sebastian Andrei Petrescu și Valentin Bugariu (parohia Birda).

            Cuvântul de învățătură a fost susținut de părintele Sorin-Valentin Popovici care a vorbit despre unitatea de credință dintre Câlnic și Butin. Din localitatea de lângă Reșița a fost strămutată la Butin biserica de lemn a satului atestată din veacul al XVIII-lea care a păstrat pictura lui Nedelcu Popovici. Ca semn al înfrățirii dintre cele două localități și dintre cele două parohii au fost donate pentru ceredincioșii din Butin fotocopiile icoanelor împărătești ale aceluiași valoros pictor bănățean. În încheiere vorbitorul a subliniat faptul că biserica ortodoxă este în sat un ,,dar de rugăciune”.

            Părintele Sorin-Valentin Popovici a fost însoțit în biserica din Butin de un grup de credincioși care s-au rugat împreună pentru iertare de păcate și sănătate sufletească și trupească.

Tedeum la început de an bisericesc în parohia Birda

       Sâmbătă, 1 septembrie de la orele 9,00 a fost oficiată slujba Tedeumului la începutul anului bisericesc în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia Birda.

            Dacă anul civil începe la 1 ianuarie, cel bisericesc debutează la 1 septembrie, după tradiția moștenită din Legea cea Veche. Semnficația simbolică este următoarea ,,în această zi s-a început creația lumii și tot în această zi și-ar fi început Mântuitorul activitatea Sa publică, atunci când a citit în sinagogă cuvintele proorocului Isaia (cap. 61, 1-2), care profețeau despre Sine: <<Duhul Domnului peste Mine, pentru că M-a uns ca să binevestesc săracilor…, să vestesc anul mulei Domnului>> (Luca 4,18-19)*.

            Tot în această zi Biserica Ortodoxă face pomenirea Sf. Cuv. Dionisie Exiguul. Călugăr născut în Dacia Pontică în 470 d. Hr. Aici a intrat în monahism și și-a însușit o temeinică cultură creștină. După un popas la Constantinopol s-a așezat la Roma unde s-a remarcat ca organizator al arhivei și bibliotecii eclesiastice de aici, profesor de Dialectică, traducător al operelor Sfinților Părinți. De la Sf. Dionisie ne-a rămas o operă originală Cartea despre Paști. Argumente pascale prin care a rămas în istoria bisericească ca părinte al erei creștine.

---

* Ene Braniște, Liturgica Generală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993.