Concursul Județean de Religie ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”

   În 26 noiembrie a avut loc în incinta Liceului ,,Sfântu Nicolae” din Deta, cea de-a IX-a ediție a Concursului Județean ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”, faza zonală. La cele 6 secțiuni s-au înscris 39 de elevi de la Școlile / Parohiile: Banloc, Birda, Ciacova, Deta (Gherman), Denta, Gătaia (Colonia Gătaia), Ghilad, Liebling, Moravița (Stamora Germană), Tormac (Șipet) și Voiteg.

   Tematica acestui concurs a fost axată pe Anul Omagial al Satului românesc. Atât în poezie, eseu și desen concurenții au redat valorile satului românesc în lucrări de tipul: ,,Nașterea Domnului la Liebling”. În cuprinsul acestor realizări a fost reliefat rolul sărbătorii în viața sătească, rolul bisericii și al preotului în comunitatea rurală, bradul, colindele ca mod de vestire a Nașterii Domnului, Slujba Învierii ș. a..

       Juriul a fost compus din P. On. Părinte Ioan Prisăcean, protopopul Detei, Prof. Lucian Tuturigă și P. C. Părinți Doru Melinescu și Ciprian Boșca (secretar). În urma jurizării au fost declarați câștigători următorii elevi: Premiul I Popovici Anastasia (secțiunea Poezie, cls. II-IV); Govoreanu Alexandru (secțiunea Eseu, cls. V-VIII); Popa Anisia (secțiunile Priceasnă și Muzică psaltică); Datcu Mihaela (secțiunea Desen, cls. II-IV); Abrudean Anda (secțiunea Desen, cls. V-VI). Câștigătorii fiecărei secțiuni s-au calificat pentru faza județeană / eparhială a Concursului care va avea loc la Timișoara.

     Elevii Școlii Gimnaziale din Birda au obținut premii și mențiuni: Marcu Alexandra (Premiul al III-lea, secțiunea Eseu); Pop Maria (Mențiunea a II-a, secțiunea Desen); Noje Alexandra (Mențiunea a III-a, secțiunea Poezie); Chereș Maria; Prună Sarah (Mențiunea a III-a, secțiunea Desen) și Noje Flavia (Mențiunea a IV-a, secțiunea Eseu).

Împărtășirea preșcolarilor la Birda

    Marți, 26 noiembrie, preșcolarii de la Grădinița cu P. N. din Birda însoțiți de Prof. Iasmina Petrovici au fost prezenți în biserica parohială.

    Cu acest prilej s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului. La final toți copiii au primit mici daruri din partea parohiei.

      Activitatea religioasă realizată a fost înscrisă în Acordul de Parteneriat încheiat între Biserică și Școală.

Activități religioase și educative în parohia Mașloc

   În luna noiembrie s-au desfășurat câteva activități religioase și educative în parohia Mașloc, protopopiatul Timișoara II.

     Șirul acestora a fost deschis cu sărbătorirea Zilei Internaționale a Bibliei în 13 noiembrie. Cu acest prilej, preotul Iliia Pavlovici-Pătruț a susținut o cateheză la clasa a IV-a de la Școala Gimnazială din Mașloc, jud. Timiș. Tema acestei ore a fost ,,Cuprinsul Sfintei Scripturi” în care vorbitorul s-a folosit și de câteva materiale power-point. Tot cu acest prilej a fost organizată o expoziție de carte biblică.

    În Duminica a 26-a după Rusalii a fost prezentată revista locală ,,Sfeșnicul” la biserica ortodoxă din Mașloc. După otpustul Sfintei Liturghii, preotul ic. stavr. Iliia Pavlovici-Pătruț, parohul locului și fondatorul și coordonatorul revistei a vorbit de importanța continuității unei reviste religioase și didactice în satul bănățean. Publicația, editată de Parohia Ortodoxă și Școala Gimnazială din Mașloc dăruiește cititorilor în 48 de pagini un sumar bogat și diversificat. Din cuprins regăsim pagini de pedagogie și metodică școlară, jocuri, fotografie din comunitatea locală dar și pagini religioase. Între colaboratorii acestui număr amintim: Prof. Aura Codruța Danielescu, ,,De la segregare la integrare”; Prof. Ioana Dodoiu, Prof. Mihaela Apafain, ,,Frumusețile toamnei în satul rotund <<Charlottenburg>>”; Mariana Martin, ,,Valențe educative ale basmului la vârsta preșcolară și școlară mică” și Prof. Mihaela Corina Raicu, ,,Jocul didactic și stimularea creativității”.

         La Praznicul Intrării în biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie) a avut loc Concursul revistei ,,Sfeșnicul”. Cu prilejul împlinirii a 10 ani de apariție neîntreruptă elevii au fost răsplătiți cu reviste dar și cu instrumente de scris și desen de către coordonatorii revistei, Prof. Maria Pavlovici-Pătruț și Pr. Prof. Dr. Iliia Pavlovici-Pătruț.

        În a Doua Duminică a Postului Nașterii Domnului în biserica cu hramul ,,Sfântul Petru și Pavel, Stelian Plafagonul și Nașterea Maicii Domnului” din Mașloc a fost oficiată Taina Sfântului Maslu.

        La invitația P. C. Părinte Illia Pavlovici Pătruț au slujit P. C. Părinți Mihai Botiz (Buzad), Radu Meșter (Alioș), Petre Temelie (Murani), Dan Dologa (Remetea Mică), Ciprian Cristea (Ghiroda Veche). Cuvântul de învățătură a aparținut părintelui Radu Meșter care a vorbit credincioșilor despre ,,Temelia credinței”.

Taina Sfântului Maslu în parohia Ciacova

   În Duminica a 30-a după Rusalii a fost săvârșită Taina Sfântului Maslu de obște în biserica cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” din parohia Ciacova, protopopiatul Deta.

       La invitația P. C. Părinte Emanuel Popescu, parohul bisericii au slujit P. On. Părinte Ioan Prisăcean, protopopul Detei și P. C. Părinți Ioan Doț (parohia Obad), Valentin Bugariu (parohia Birda), Daniel Groza (parohia Petroman), Călin Negrea (parohia Gătaia), Ciprian Ene (parohia Cebza) și Marcel Moclinda (parohia Șipet).

    Cuvântul de învățătură a fost susținut de Preaonoratul Părinte Protopop care a aratat cum poate omul să fie mai aproape de Dumnezeu plecând de la pericopa evanghelică duminicală.

    Au fost prezenți la săvârșirea Sfintei Taine: preotul romano-catolic din localitate, oficialități locale, șeful de Post precum și profesori de la Liceul din Ciavova alături de credincioși din parohie și nu numai.

Slujire euharistică în biserica din Sîngeorge

Pentru Duminica a 30 după Rusalii, a fost oficiată slujba Vecerniei, în Ajun la biserica din Birda. În zorii dimineții, în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Sîngeorge a fost săvârșită Utrenia și Sfânta Liturghie.

Cu acest prilej a slujit P. On. Părinte dr. Marius Florescu, lector universitar la Facultatea de Teologie din Timișoara, alături de preotul Valentin Bugariu, parohul locului.

Cuvântul de învățătură a fost susținut de către pr. Marius Florescu, care a accentuat faptul că Dregătorul bogat a iubit cele materiale în detrimentul celor cerești. Efortul pentru dobândirea Împărăției lui Dumnezeu începe din lumea aceasta cu slujirea aproapelui aflat în necaz și suferință.

La momentul potrivit s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului mai mulți credincioși din filie.

Satul românesc sărbătorit în parohia Birda

         De-a lungul întregului an 2019 în cadrul parohiei Birda și a filiei Sîngeorge au fost pregătite și derulate mai multe evenimente închinate satului românesc în general și al celui bănățean în special*.

            Momentele religios-aristice și educative s-au desfășurat atât în biserică, cât și în școlile din Birda și Sângeorge prin contribuția profesoriilor și eleviilor, cât și al credincioșilor.

            Fiecare întâlnire a debutat cu un serviciu liturgic potrivit momentului: oficierea Sf. Liturghii, a slujbei Tedeumului sau a celei de pomenire. Au fost organizate expoziții tematice de carte și fotografie, montaje poetice și muzicale, au fost vizionate filme documentare.

            Șirul acestor activități dedicate satului a fost deschis cu Ziua Culturii Naționale (15 ian.) când a fost sărbătorită și Ziua nașterii poetului Mihai Eminescu. În biserică a fost susținută cateheza cu tema ,,Satul în opera lui Eminescu” în care vorbitorul a insistat asupra locului nașterii poetului, Ipotești reflectat în poetică: ,,Din străinătate” și ,,Sara pe deal”.

            Ziua Unirii Principatelor Române (24 ian.) a reprezentat al doilea moment închinat satului prin realizarea unui program artistic de poezie și cântece patriotice de către elevii școlii din Birda îndrumați de prof. Mihaela Coman. Cu acest prilej a fost susținută cateheza: ,,Satul în vremea lui Cuza Vodă” în care au fost tratate câteva teme ale acestuia: lucrul pământului, familia de tip lăstar, satul adunat, locuința și interiorul ei precum și unele legi care au dezvoltat proprietatea asupra pământului: legea rurală din 1864.

            Pe 21 febr. în ziua pomenirii Mitropolitului Vasile Lazarescu al Banatului a fost săvârșită Sf. Liturghie și o slujbă de pomenire. Elevii de Școala Gimnazială din Birda au pregătit un montaj intitulat ,,Satul bănățean în perioada interbelică” cu referire la 10 sate din zona Deta. S-a vorbit de situația internațională și internă, apariția coloniilor lângă sate, viața satului, portul popular și casa tradițională și economia.

            În ziua cinstirii Sf. 40 de mucenici (9 martie) a fost oficiată Sf. Liturghie și o slujbă de pomenire a victimelor închisorilor din vremea comunismului. Cu acest prilej a fost susținută cateheza: ,,Satul românesc în perioada comunistă”, asatul politic asupra destrămării vieții satești prin colectivizare, deportare și sistematizarea localităților.

            În cadrul omagierii satului românesc au fost comemorate personalități care s-au născut aici: Mitropolitul Vasile Lazarescu la împlinirea a 50 de ani de la trecerea în veșnicie (21 feb. 1969) și Patriarhul Justin Moisescu la 109 ani de la naștere (5 martie 1910) prin cateheze în program power-point, expoziții de carte și fotografie, documente și vizionarea filmului: ,,Salvlatorul bisericilor condamnate” produs de Trinitas Tv. în 2016.

            Tot cu acest scop al dezvelirii a civilizației satului au fost pregătite alte două momente închinate perioadei patristice și biblice. În primul caz de Ziua Educației creștine (30 ian.) a fost susținută cateheza: ,,Capadocia și Antiohia Siriei, leagănul Sf. Trei Ierarhi” în care s-a concluzionat: ,,Locul nașterii, căminul părintesc, familia și-au pus amprenta asupra modului de viață și a scrierilor Sfinților Trei Ierarhi. Prezența mamei creștine, evlavioase a dat putere fie convertirii la Creștinism a soțului, fie a viețuirii în castitate după moartea acestuia. Mama fiind prima școala pentru toți cei trei sfinți. Practicarea credinței în familie a fost suficientă pentru temeluirea învățăturilor morale în cazul celor pomeniți astăzi”.

            În al doilea caz a fost sărbătorită Ziua Internațională a Bibliei la Birda și Sîngeorge (13-14 noiembrie) în care printr-un material power-point a fost ilustrată scripturistic și fotografic viața satelor iudaice din vremea Mântuitorului de la explicații etimologice, geografice și istorice a dezvoltării acestora în timpul Mântuitorului.

            Multe din aceste materiale au fost publicate fie în paginile presei bisericești în revista eparhială ,,Învierea” și ,,Ziarul Lumina. Ediția de Banat” fie în coloanele unor reviste laice cum e revista de istorie ,,Morisena” din Cenad.

---

* Material înregistrat pentru Radio Trinitas.

Taina Sfântului Maslu în filia Dolaț

    Prin grija P. C. Părinte Daniel Rusan, parohul bisericii ortodoxe din Livezile a fost săvârșită Taina Sfântului Maslu de obște în capela cu hramul ,,Sf. Dimitrie” in localitatea Dolaț, filie a parohiei Livezile din protopopiatul Deta.

     Alături de părintele paroh a mai slujit și P. C. Părinte Valentin Bugariu de la parohia Birda din același protopopiat.

     Cuvântul de învățătură a fost susținut de către preotul invitat care a vorbit de vindecarea sufletească și trupească prin harul Sfintelor Taine.

Împărtășirea copiilor în parohia Birda

   La Praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului a fost oficiată în Ajun, Slujba Privegherii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia), iar în ziua de prăznuire, Sfânta Liturghie.

     Cu acest prilej au fost spovediți elevii de la clasele pregătitoare – IV-a de la Școala Gimnazială din Birda de către P. C. Părinți Călin Negrea de la parohia Gătaia și Valentin Bugariu, parohul locului.

    În cadrul Sfintei Liturghii, la momentul potrivit au fost împărtășiți cu Trupul și Sângele Domnului copiii școlari. Elevii au fost însoțiți la Sfânta Biserică de către prof. Daniela Isoc și prof. Mihaela Gherban.

      La final toți elevii au primit daruri din partea parohiei.

      Această activitate religioasă a fost înscrisă în Acordul de Parteneriat încheiat între Biserică și Școală.

,,Arhanghelul”, nr. 32 / 2019

    A apărut nr. 4 pe 2019 al revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” din Birda. Cel de al 32 număr din al VIII-lea an, de apariție propune cititorilor câteva rubrici consacrate în timp.

    Editorialul, iscălit de preotul Valentin Bugariu tratează o temă de acualitate ,,Anul Comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu și Justin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești” în care este ilustrată activitatea bisericească și culturală a Bisericii Ortodoxe Române în perioada anilor 1939 și 1986.

    Rubricile ,,Cateheza” și ,,Documentar” aduc două contribuții morale și de istorie bisericească recentă dezvăluind implicațiile Căsătoriei moderne de părintele Răzvan Mateș de la parohia Blajova și viața preotului mărturisitor Crăciun Opre mărturisită de preotul Ciprian Ene de la parohia Cebza.

     Prof. Iosif Marius Circa continuă șirul aminitirilor cu un nou episod (al XI-lea) în foiletonul ,,Din amintirile unui colonist din Gătaia”.

      Elevii au pagina rezervată ,,Tinere condeie”. În acest număr, eleva Murgea Maria Alexandra vorbește de ,,Tradiții și obiceiuri de Crăciun” din cultura europeană.

   ,,Cronica parohială” în patru pagini dezvăluie activitatea Bisericii din Birda concretizată în: participare la Olimpiada de Religie, întâlniri științifice, lansări de carte, cateheze comemorative dedicate Mitropolitului Vasile Lazarescu al Banatului și Patriarhului Justin Moisescu, concursuri de cunoștiințe religioase, excursii tematice: ,,Pe urmele Protopopului Mihail Gașpar la Bocșa”, activități religioase la parohie (,,Săptămâna duhovnicească”, ,,Împărtășirea copiilor”, ,,Duminica Ortodoxiei”) ș. a.

    Revista este însoțită de un calendar creștin-ortodox de buzunar, îmbogățit de o realizare de excepție: ,,Biserica din Birda”, pictură în ulei realizare a Maestrului Nik Potocean din Bocșa.

Publicația poate fi consultată accesând link-ul: https://www.scribd.com/document/436061048/Revista-Arhanghelul-Nr-4-2019

     Revista ,,Arhanghelul” va fi distribuită credincioșilor în bisericile din Birda și Sîngeorge cu prilejul Praznicului Nașterii Domnului Iisus Hristos.

           

În curând: Aniversarea Revoluției și comemorarea eroilor în parohia Birda

În 16-17 Decembrie cu începere de la orele 10,00 vom aniversa în bisericile din Sîngeorge și Birda împlinirea a 30 de ani de la declanșarea Revoluției din 1989. Tot cu acest prilej vor fi comemorați eroii Timișoarei. 

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a transmis pentru prima duminică din Postul Naşterii Domnului 2019 o scrisoare pastorală tuturor credincioşilor din Patriarhia Română.

Preacuviosului cin monahal, Preacucernicului cler
şi preaiubiţilor credincioşi din Patriarhia Română,

Har, bucurie şi pace de la Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh,
iar de la noi părinteşti binecuvântări!

Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi,

Iubiţi fraţi şi surori în Domnul,

Continuând tradiția începută în anul 2008, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2019 ca fiind „Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învățătorilor şi primarilor gospodari)”, precum şi „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărți bisericești”, în Patriarhia Română.

Prin această inițiativă, s-a dorit evidențierea faptului că satul este spațiul în care s-au format şi s-au păstrat, de-a lungul timpului, multe dintre valorile autentice spirituale, culturale şi identitare ale poporului român.

Împreună cu omagierea satului românesc, anul 2019 constituie prilej de comemorare a traducătorilor de cărți bisericești, respectiv prilej de evocare a două mari personalități ale Ortodoxiei românești, anume vrednicii de pomenire: Patriarhii Nicodim Munteanu (6 decembrie 1864 – 27 februarie 1948) și Iustin Moisescu (5 martie 1910 – 31 iulie 1986).

Acești doi distinși întâistătători ai Bisericii Ortodoxe Române, ambii fii ai satului românesc, și-au adus contribuția, în special prin ostenelile lor cărturărești și pastoral-misionare, la întărirea conștiinței românești și luminarea credincioșilor prin credință și cultură.

Dreptmăritori creștini,

În mai multe rânduri, Sfânta Scriptură pune în evidenţă rolul satului. Astfel, în Vechiul Testament, satul este deseori amintit ca loc de împlinire a profețiilor sau a voii lui Dumnezeu între oameni (cf. Ieşire 8, 13; Levitic 25, 31; Judecători 5, 7; Neemia 6, 2; Iezechiel 38, 11), dar şi ca spațiu de păstrare și de valorificare a tradițiilor poporului ales (cf. Estera 9, 19).

Iar în Noul Testament, evangheliștii dau mărturie că „Iisus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţând în sinagogile lor, propovăduind Evanghelia împărăţiei şi vindecând toată boala şi toată neputinţa în popor” (Matei 9, 35; Marcu 1, 38; Marcu 6, 6; Marcu 8, 27; Luca 5, 17; Luca 9, 12).

Prin urmare, se poate observa că Mântuitorul Iisus Hristos a propovăduit Evanghelia Sa nu doar în cetăți, ci şi în sate. De pildă, satul în care mergea El adesea era Betania, unde locuiau Lazăr şi surorile lui, Marta şi Maria.

După Învierea din morți, Domnul Iisus Hristos S-a arătat ucenicilor Săi, Luca şi Cleopa, ca un călător necunoscut, și S-a alăturat acestora în drumul lor spre un „un sat care era departe de Ierusalim ca la şaizeci de stadii, al cărui nume era Emaus”.

În acest sat, Emaus, Mântuitorul a săvârșit prima frângere a pâinii de după Învierea Sa din morți. La Emaus, El S-a făcut cunoscut ucenicilor Luca şi Cleopa, după ce, pe cale, „le-a tâlcuit lor din toate Scripturile cele despre El” (Luca 24, 13-32). Aşadar, Iisus dăruieşte şi oamenilor de la sat lumina Învierii Sale împreună cu arvuna vieții veșnice.

Pentru țăranul român, locuitor al satului, Dumnezeu a fost și este o prezenţă tainică, nu o idee abstractă.

La sat, poate mai mult decât la oraș, prezența harică a Creatorului în natură este mai ușor percepută și apreciată, deoarece țăranul înțelege mai bine că valoarea naturii înconjurătoare este dată de faptul că aceasta este darul lui Dumnezeu pentru om, dar care trebuie cultivat în relație de recunoştinţă faţă de Dăruitor.

Țăranul creştin sau locuitorul satului cultivă cu evlavie ţarina şi iubeşte patria lui pământească ca fiind dar primit de la Dumnezeu, spre a se pregăti aici pentru patria eternă cerească, din Împărăția Preasfintei Treimi. În acest sens, Sfântul Apostol Pavel spune: „Nu avem aici cetate stătătoare, ci o căutăm pe aceea ce va să fie” (Evrei 13, 14).

Creațiile populare perene din lumea satului sintetizează filosofia profundă a înţelegerii sensului sfânt al vieţii și al morții, așa cum evidențiază părintele Dumitru Stăniloae, în citatul următor: „omul și firea întreagă sunt transfigurate prin Taina Sfintei Împărtășanii, prin lumina ce țâșnește din Trupul Domnului prezent în ea. La Liturghie, țăranul român se deprindea să vadă lumea cu alți ochi, învăța să o vadă poleită în albul strălucirii dumnezeiești, plină de taina prezenței divine, a luminii taborice. Peste toate strălucea lumina sărbătorii. De aceea, și el se îmbrăca în straie albe, curate, ca să fie solidar cu lumina dumnezeiască răspândită peste fire, ca să închipuie prin ele nestricăciunea veșmântului care nu i se va mai fura”[1].

În contextul acestei armonii dintre țăran și Dumnezeu, dintre sat și veșnicie, activitatea preotului, a învățătorului și a primarului gospodar ne arată că viața satului nu se desfășoară oricum, ci aceasta ține seama de anumite reguli sau datini împământenite de veacuri, care înseamnă tradiție moștenită și transmisă de-a lungul generațiilor.

Astfel, preotul, care propovăduiește Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu, îl învață pe omul de la sat să se roage, îi ascultă durerile şi îl dezleagă de păcate, îi sfințește viaţa, casa şi rodul muncii prin slujbele Bisericii.

Preotul este prezent în toate momentele importante din viața creștinului, în special la naștere, la căsătorie și la înmormântare, iar în comunitatea rurală preotul îndeplinește rolul său de păstor duhovnicesc al unei parohii, într-o relație mult mai statornică decât în comunităţile urbane cu multe parohii.

Alături de preot, în satul românesc, un rol important l-au avut și îl are învățătorul sau învățătorii, cei care, mai întâi în tinda bisericilor, apoi în școli sau în spații special amenajate, i-au învățat pe copiii sătenilor să scrie, să citească și să se comporte cu bunăvoință și demnitate.

Nu în ultimul rând, un rol important în viața satului îl are primarul harnic, care, ca principală autoritate publică locală aleasă de comunitate, este chemat să fie primul gospodar al comunităţii, exemplu pentru ceilalţi săteni prin modul în care ştie nu doar să se îngrijească de propria sa gospodărie, ci şi să arate fidelitate și grijă pentru bunăstarea consătenilor săi.

Mulţi primari au afirmat deopotrivă dragostea lor față de satul românesc și față de Dumnezeu, contribuind mult atât la buna gospodărire a satului, cât și la construirea de lăcașuri sfinte, acolo unde acestea lipseau sau erau neîncăpătoare.

Biserica, şcoala și primăria, adeseori învecinate, îngrijite şi primitoare, sunt adesea clădirile emblematice ale comunităţii rurale româneşti, prin care se exprimă mai ales ataşamentul locuitorilor față de propriile valori spirituale, culturale şi gospodăreşti, adică buna rânduială și buna chivernisire a satului.

Vitregiile îndurate în ultimul secol de țăranul român, prin colectivizarea forțată, prin plecarea sătenilor la oraș ca urmare a industrializării și, mai nou, prin emigrarea sătenilor în străinătate, au avut efecte grave la nivelul identităţii și mentalității sale, lovind adânc în normalitatea sau în firescul vieţii sale tradiţionale și generând în mediul rural transformări negative de ordin spiritual, cultural și demografic.

De aceea, astăzi, satul românesc este oarecum răstignit între idealizare nostalgică și abandonare practică, între identitate tradiţională și supraviețuire precară. Sărăcia, șomajul, dezvoltarea rurală insuficientă și emigrația spre țări mai dezvoltate au condus la o criză majoră în satul românesc, care se zbate între tradiție culturală și supraviețuire materială.

În faţa unor asemenea realități triste, pe care nu le poate ignora, Biserica Ortodoxă Română depune eforturi pentru dezvoltarea rurală durabilă şi pentru salvarea satului românesc, inclusiv prin proiecte desfășurate la nivel național sau regional, precum Proiectul „Alege școala!”, destinat prevenirii și diminuării abandonului școlar, sau Programul „Sănătate pentru sate”, concretizat prin organizarea unor acțiuni medicale umanitare, având ca beneficiari persoane defavorizate din mediul rural.

În special preotul este chemat să fie activ în viața comunității, deoarece activitatea religioasă, liturgică şi pastorală nu are doar o consecinţă cultică sau spirituală, ci ea influenţează și viaţa socială, aduce un spor de calitate vieții într-o anumită comunitate, aduce speranţă şi creează o comuniune spirituală mai intensă.

Iar când se realizează o cooperare benefică între preot, învățător și primar, se creează speranță mai multă și comuniune spirituală mai intensă.

Iubiți credincioși,

Între vlăstarele satului românesc se numără și doi harnici întâistătători ai Bisericii Ortodoxe Române, pe care îi comemorăm în anul 2019. Este vorba despre Patriarhii Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu.

Pe vrednicul de pomenire Nicodim Munteanu, al doilea Patriarh al Bisericii noastre (30 iunie 1939 – 27 februarie 1948), îl cinstim pentru ampla activitate misionară, culturală și socială pe care acesta a desfășurat-o, cu mult curaj şi jertfelnicie, în timpuri deosebit de grele, în vremuri de criză economică și război, sub presiunea factorilor politici ostili din țară și din străinătate.

Fiu al satul Pipirig din munţii Neamțului, Patriarhul Nicodim rămâne în istoria Bisericii și a poporului român o figură reprezentativă, de o verticalitate luptătoare și cu o demnitate înțeleaptă. El a dat dovadă de conștiință misionară, mai ales prin faptul că s-a implicat în scrierea și traducerea mai multor cărți, mai ales a unor lucrări de teologie biblică și teologie pastorală.

Activitatea sa publicistică și editorială numără peste o sută de lucrări traduse și prelucrate din limba rusă, în mare parte cărți de predici, lucrări teologice și broșuri având conținut religios. Acestora li se adaugă alte câteva lucrări originale, pe care Patriarhul Nicodim le-a publicat spre folosul sufletesc al păstoriților săi.

O parte dintre aceste lucrări sunt adresate locuitorilor satelor românești, pe care Patriarhul Nicodim i-a învățat Ce să creadă și cum să trăiască (București, 1905) sau Cum se cuvine să stea creștinul în biserică la slujba Sfintei Liturghii (București, 1907).

Patriarhul Nicodim a arătat un interes deosebit și pentru traducerea textului Sfintei Scripturi. În 1913, a publicat Mica Biblie, iar pentru Biblia sinodală din 1936, a tradus 24 de cărți din Vechiul Testament.

La inițiativa și cu binecuvântarea sa, în anul 1944 a fost tipărită o nouă ediție a Sfintei Scripturi, pentru care Patriarhul Nicodim a tradus 24 de cărți din Vechiul Testament și toate cele 27 de cărți ale Noului Testament.

Cel de-al doilea vrednic patriarh pe care-l comemorăm anul acesta, Iustin Moisescu, s-a născut la 5 martie 1910, în satul Cândești din județul Argeș. I-a succedat Patriarhului Justinian Marina în scaunul patriarhal, fiind cel de-al patrulea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

A fost ales în data de 12 iunie 1977 și a păstorit până la moartea sa, în 31 iulie 1986, punându-și în valoare vocația de om cu o cultură temeinică și vastă.

Eleganța și erudiția sa academică au fost rodul unei vieți dedicate studiului, fiind, ca profesor, mitropolit și patriarh, o personalitate cu o temeinică formare universitară de tip european, cu o cunoaștere profundă a scrierilor Sfinților Părinți.

Într-o perioadă în care regimul politic comunist încerca să impună societății românești ateismul materialist, Patriarhul Iustin a acordat o atenție deosebită activității editoriale, dăruind literaturii teologice în limba română lucrări fundamentale.

Între acestea se numără o nouă ediție sinodală a textului Sfintei Scripturi (Noul Testament din 1979 şi Biblia sinodală din 1982), precum și cărți de cult diortosite dimpreună cu manuale noi pentru învățământul teologic liceal și universitar.

Totodată, el este inițiatorul marii colecții de traduceri din scrieri patristice intitulată Părinți și scriitori bisericești (PSB), proiectată a avea 90 de volume.

Începând cu anul 2007, această însemnată colecție patristică în limba română a intrat în proces de reactualizare, ca o cultivare a moștenirii spirituale luminoase pe care Preafericirea Sa ne-a lăsat-o.

Așadar, Părintele Patriarh Iustin rămâne în memoria Bisericii noastre ca un om echilibrat, un teolog erudit și un păstor înțelept, prin fidelitatea sa față de tradiția ortodoxă, patristică, prin temeinica sa pregătire academică, prin sobrietatea sa în relațiile umane, precum  și prin bunătatea și dărnicia sa părintească, exprimate adesea discret, dar eficient[2].

Prin activitatea bogată de traducători pe care au desfășurat-o, atât Patriarhul Nicodim Munteanu, cât și Patriarhul Iustin Moisescu continuă şirul traducătorilor de scrieri bisericești, care, prin osteneala lor, au contribuit atât la introducerea limbii române în cult și în cultura românească, cât și la transmiterea adevărului de credință în limba poporului român.

Fără munca de veacuri a traducătorilor Sfintei Scripturi, ai cărţilor de cult şi ai scrierilor sfinţilor părinţi, credincioşii români nu ar fi avut acces, în limba proprie, la frumusețea și profunzimea Cuvântului lui Dumnezeu şi nici la înțelegerea sfintelor slujbe sau la bogatele învățături patristice.

Limba unui popor se maturizează şi se sfințește atunci când ajunge să exprime Cuvântul lui Dumnezeu.

Maturizarea limbii române a avut loc în secolele XVI-XVII, în spațiul bisericesc, odată cu traducerea primelor cărți de cult şi a Sfintei Scripturi. Acestea au fost cele dintâi documente și monumente ale limbii române literare și ale culturii românești.

Astfel, după tipărirea în limba română a Bibliei de la Bucureşti, în anul 1688, prin strădaniile unor traducători precum diaconul Coresi, mitropoliții Teofil și Ștefan şi Sfântul Antim Ivireanul în Țara Românească, Sfinţii Varlaam și Dosoftei în Moldova, Sfântul Simion Ștefan în Transilvania şi mulţi alţi ostenitori, spre sfârşitul veacului al XVIII-lea toate cărțile de cult au fost traduse în limba română și au circulat în toate provinciile românești.

Așadar, în anul 2019 sunt comemorați toți traducătorii, care, prin efortul lor, din dragoste faţă de Cuvântul lui Dumnezeu, față de limba română şi față de popor, au transmis adevărul de credință, contribuind astfel la menținerea unității de credință și de limbă a neamului românesc.

Iubiți frați și surori în Domnul,

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, ne aflăm la începutul Postului Naşterii Domnului, numit şi Postul Crăciunului.

Această perioadă este, în primul rând, o pregătire, o sfințire a sufletului și a trupului nostru, prin Spovedanie şi Împărtăşanie, dar și prilej de întrajutorare și milostenie. Faptele milosteniei creştine, privite ca roade ale dreptei credințe, sunt expresia concretă a iubirii noastre smerite față de Dumnezeu și de oameni.

Prin urmare, și în acest an, ne adresăm preoţilor şi credincioşilor mireni ai Sfintei noastre Biserici cu îndemnul părintesc de a organiza, la parohii, mănăstiri, protopopiate şi la centrele eparhiale, colecte de bani, alimente, haine şi medicamente.

Acestea vor fi distribuite celor aflaţi în suferinţă şi în lipsuri, familiilor defavorizate cu mulţi copii, bătrânilor și persoanelor singure fără copii sau rude, cu precădere celor care locuiesc în mediul rural.

Având încredinţarea că veţi arăta şi în acest an dărnicie creştină şi veţi răspunde cu dragoste chemării noastre părinteşti în această lucrare sfântă de binefacere și ajutorare, vă mulţumim pentru generozitatea arătată în anii precedenţi şi vă reamintim cuvintele Domnului Iisus Hristos: „Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui” (Matei 5, 7).

Cu rugăciune, post și milostenie, ne vom pregăti mai bine pentru slăvitul Praznic al Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, Fiul veşnic al lui Dumnezeu, Care S-a făcut Om din iubire milostivă pentru oameni și pentru mântuirea lor.

În încheiere, cu multă prețuire, vă îmbrățișăm părintește și vă împărtășim binecuvântarea apostolică: „Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh, să fie cu voi cu toţi!” (2 Corinteni 13, 13).

† DANIEL,

Arhiepiscopul Bucureştilor,
Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei,
Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei
şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

† Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei

† Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului

† Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului

† Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei

† Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului

† Petru, Arhiepiscopul Chişinăului, Mitropolitul Basarabiei şi Exarhul Plaiurilor

† Iosif, Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Meridionale

† Serafim, Arhiepiscopul Ortodox Român al Germaniei, Austriei şi Luxemburgului şi Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord

† Nicolae, Arhiepiscopul Ortodox Român al Statelor Unite ale Americii și Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi

† Nifon, Mitropolit onorific, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh Patriarhal

† Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului

† Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor

† Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei

† Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului

† Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului

† Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului

† Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei

† Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos

† Timotei, Arhiepiscopul Aradului

† Ignatie, Episcopul Huşilor

† Lucian, Episcopul Caransebeşului

† Sofronie, Episcopul Ortodox Român al Oradiei

† Iustin, Episcopul Ortodox Român al Maramureşului şi Sătmarului

† Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei

† Antonie, Episcopul de Bălți

† Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud

† Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor

† Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei

† Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului

† Ambrozie, Episcopul Giurgiului

† Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor

† Visarion, Episcopul Tulcii

† Petroniu, Episcopul Sălajului

† Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei

† Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei

† Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei

† Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei şi Portugaliei

† Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord

† Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei şi Noii Zeelande

† Ioan Casian, Episcopul Ortodox Român al Canadei

† Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal

† Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal

† Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor

† Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor

† Ilarion Făgărăşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului

† Vasile Someşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului

† Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei

† Marc Nemţeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale

† Sofian Braşoveanul, Episcop-vicar al ArhiepiscopieiOrtodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului

† Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților

† Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului

† Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului

† Atanasie de Bogdana, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei

† Teofil de Iberia, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei

[1] Pr. Dumitru Stăniloae, Opere complete, Reflecţii despre spiritualitatea poporului român, vol. IX, Ed. Basilica, Bucureşti, 2018, p. 336.

[2] † Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ,,Cuvânt înainte” la volumul Patriarhul Iustin Moisescu: un stâlp neclintit în vremuri potrivnice, Ed. Basilica, București, 2019, pp. 7-8.

Din pridvorul credinței. Studii, note și însemnări parohiale, Ed. Hoffman, Caracal, 2019, 298 p .

Convins de credința Celui-din-Lancrăm care într-un poem ne spune: Greu e totul, timpul, pasul./ Grea-i purcederea, popasul./ Grele-s pulberea şi duhul,/ greu pe umeri chiar văzduhul...” am pornit la un drum din ,,pridvor”, adică din locul imediat al Bisericii, loc de meditație și totodată de pregătire de a trece pragul lăcașului bisericesc. Din această perspectivă am adunat mai multe materiale care au fost realizate fie pentru credincioșii din Biserica de la Birda, fie prezentate ca referate științifice în cadrul unor Simpozione chiar Internaționale de la Caransebeș, Timișoara și Zrenianin.

În ,,Precuvântare” este dezvăluit scopul acestor scrieri: ,,La baza elaborării și a susținerii acestor materiale [...] a stat dorința de a reliefa contribuția Bisericii Ortodoxe Române la realizarea marilor deziderate naționale: de unitate, de consolidare a culturii românești, și de păstrare a identității naționale” (p. 6). Iar publicarea acestora în reviste bisericești dar și în reviste și volume laice: ,,Morisena”, ,,Bocșa Culturală”, ,,Analele Aradului”, ,,Admninistrație românească arădeană” reprezintă încă o dovadă că ținta acestora și-a atins scopul.

Volumul este structurat în trei capitole: I. Studii cu 16 titluri; II. cu 15 titluri și III. Note cu 7 titluri.

În categoria studiilor, primele patru își au ca temă generală tiparul, cartea bisericească, personalitatea și retorica Sfântului Antim Ivireanul. În cadrul istoriei tiparului, autorul face o prezentare cronologică a apariției tiparului la români prin ieromonahul Macarie în veacul al XVI-lea și până la tipografiile eparhiale de astăzi. Liturghierul imprimat de Macarie (1508) este cel dintâi din lumea ortodoxă avându-se în vedere faptul că prima ediție Liturghierului în limba greacă a apărut la Veneția în 1526 și concomitent la Roma (,,Anul Comemorativ al Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești”, p. 18).

Domnitorul Constantin Brâncoveanu a ridicat tiparul la îndeletnicire domnească. În calitate de ispravnic (supraveghetor) a patronat tipărirea Bibliei de la București (1688). Mihail Iștvanovici, ucenicul Sf. Antim a tipărit la Bălgrad două cărți: Bucoavnă și Chiriacodromion (Cazanie) în 1699. În Banat, din veacul al XVI-lea avem Psaltirea de la Mehadia identică cu cea coresiană din 1577.

Am avut parte de ierarhi carturari: Dosoftei în Moldova și Simion Ștefan în Ardeal care a imprimat Noul Testament (1646).

Într-un studiu separat a fost valorificată omiletica Sf. Antim Ivireanul. Într-o cazanie despre Post, ierarhul gruzin ne spune: ,,Cu postul să ne ușurăm trupul, să ne limpezim mintea și să ne bucurăm cu sufletul, ca să vie darul lui Dumnezeu asupra noastră, care post trebuie să-l facem cu rugăciuni amestecat. Că precum nu sunt dulci bucatele făr de sare, așa și nici postul făr de rugăciuni” (,,Elemente de educație religioasă în predica Sf. Antim Ivireanul”).

În cadrul acestor mărturii de cultură bisericească medievală au fost menționate mărturii de epocă așa cum e cea a lui Del Chiaro, secretar al domnitorului și tutore al fiilor acestuia: ,,Casele de țară sunt extraordinar de curate, ele miros a buruieni de câmp, busuioc, mentă și sulfină” (,,Anul Comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni”, p. 50).

Patru articole sunt dedicate Anului Centenar (2018): ,,Un participant la Marea Unire: Pr. dr. Nicolae Popovici (1883-1956); ,,Protopopul Ștefan Cioroianu (1886-1970)”; ,,100 de ani de la Unirea Bucovinei cu România. Contribuția Bisericii” și ,,Rolul Bisericii românești din zona Deta la Marea Unire”.

Comemorarea victimelor regimului comunist este realizată în fiecare an în ziua pomenirii Sf. 40 de Mucenici din Sevastia. În cadrul comemorării au fost realizate cateheze, expoziții de fotografie, planșe tematice. Rod al acestei zile de pomenire stau două materiale: ,,Slujire și martiriu în timpul regimului comunist” și ,,Viața bisericească în Banat în timpul păstoririi Patriarhului Justinian Marina (1948-1977)”.

Presa din Gătaia și personalitățile locului sunt dezbătute de-a lungul a trei studii monografice: ,,Două religioase rurale din Banatul timișan”, ,,Fenomenul presei la Gătaia” și ,,Generalul Corp de Armată Ion Șuța. Biobliografie”.

Anul Omagial și Comemorativ de anul acesta a fost tratat prin cateheze care au vizat istoria satului, personalitățile acestuia: ,,Satul bănățean în perioada interbelică. Studiu de caz Deta” în care este tratată situația internațională și internă precum și valorile satului: portul popular, casa tradițională (p. 100-101) și ,,Mitropolitul Vasile Lazarescu – 50 de ani de la trecerea la Domnul” (21 febr. 2019). În cadrul prezentării personalității ierarhului bănățean s-a făcut vorbire și de misiunea din Transnistria folosindu-ne de cartea regretatului prof. Ion Murariu (p. 127-128). A fost amintit și Partiarhul Justin Moisescu printr-o expoziție de carte, film documentar și cateheză. Textul catehezei a fost publicat în carte: ,,Partriarhul Justin Moisescu, apărător al bisericilor bucureștene” (5 martie 2019).

Patriarhul Justin a salvat de la distrugere 8 edificii bisericești (biserici, clopotniță, palat administrativ). Între acestea amintim Schitul Maicilor (1982); Palatul Sinodal – Antim (1985) și biserica Pătru Iacob din Reșița (1986). Este însă interesant de urmărit corespondența Patriarhului cu conducerea statului (p. 180-181).

Al 2-lea capitol oferă cititorilor: cateheze dedicate Anului Omagial în ,,Satul lui Eminescu” și ,,Satul românesc în vremea lui Cuza Vodă”, omagierea unor reviste bisericești: ,,Învierea” și sătești: ,,Vatra satului” și ,,Vatră nouă” în ,,Convergențe aniversare. 15 ani de presă comunitară la Giarmata Vii” (p. 232-233). Au fost aniversate și elogiate diverse personalități bisericești și culturale (ex. ,,Comemorarea Prof. Ion Murariu la Giroc”, p. 241-242) și cronicile unor întâlniri a jurnaliștilor și monografiștilor bănățeni.

Ultimul capitol cuprinde șase recenzii a unor cărți și o cronică culturală. În materialul ,,Dicționar al sufletului românesc dintre Mureș și Dunăre” este recenzat volumul prof. Ioan Traia legat de Ascociația Publiciștilor din Presa Rurală în Banat (p. 289).

(Prezentarea a fost făcută de autor în cadrul Întâlnirii Monografiștilor bănățeni de la Giarmata Vii, 7 noiembrie 2019).

Ziua Internațională a Bibliei în parohia Birda

    În fiecare an și în parohia Birda se cinstește în mod deosebit Ziua Internațională a Bibliei. Pentru anul acesta au fost relizate două ore de cateheză la școlile din Sîngeorge (13 noiembrie) și Birda (14 noiembrie) pentru elevii claselor I-V.

  Tema acestei zile a fost ,,Satul biblic. O incursiune scripturistică și fotografică” realizată printr-un material power-point. Tot cu acest prilej a fost organizată o expoziție de carte cu tematică biblică, mai precis de arheologie a Țării Sfinte. Scopul acestor ore a fost utilizarea și mânuirea Scripturii de către elevi care potrivit locurilor biblice indicate au identificat așezările sătești, meseriile, veșmintele și podoabele iudeilor din timpul Mântuitorului.

      În Introducere au fost prezentate primele adăposturi umana de locuire a zonei: peștera, coliba, cortul, modul de construcție (Isaia 54, 2) și primele case ridicate din piatră, cărămidă arsă legată cu lut sau ipsos, lemn de sicomor, măslin, cedru și santal. În interior vatra focului, mobilier, vase, la exterior: stocarea combustibilului, șoproane, adăposturi pentru porumbei și cotețe.

     Au fost prezentate 11 astfel de sate care prezintă o vechime considerabilă, și în care a poposit Mântuitorul: Betania (unde Mântuitorul a poposit. Tot aici a avut loc ungerea lui Iisus (Marcu 14, 3-9), Betfaghe (aici a trimis Mântuitorul pentru a lua asina cu mânzul ei pentru Intrarea în Iersusalim, Marcu 11, 1), Maon (locul în care a stat David), Iuta (loc de reședință al părinților Sf. Ioan Botezătorul), Mițpe (locul în care Saul a fost proclamat rege, I Sam. 10, 17), Sichemul (aici a acut convorbirea lui Hristos cu femeia samarineancă, Ioan 4, 5-42), Nazaretul (patria lui Iosif și al Fecioarei Maria, Luca 1, 26), Endor, Nain (Mântuitorul a înviat aici pe fiul văduvei, Luca 17, 11-17), Cana Galileii (aici a avut loc prima minune, Ioan 2, 1-11; 4, 46-54) și Capernaum (locul unde a stat Mântuitorul după botezul din Iordan, Matei 4, 13; 9, 1).

      Elevii au identificat din textele Sfintele Scripturi, satele, casele, interioarele iudaice, meseriile și veșmintele.

      Această activitate a fost înscrisă în Acordul de Parteneriat încheiat între Biserică și Școală și a fost realizată prin sprijinul acordat de către prof. Maria Miron, prof. Daiana Curea de la Școala Primară din Sîngeorge și prof. Doru Popa, profesor de Religie la Școala Gimnazială din Birda.

Taina Sfântului Maslu în parohia Voiteg

   Din inițiativa P. C. Părinte Dragan Giorgiev a fost oficiată Taina Sfântului Maslu în biserica ,,Sfântul Gheorghe” a parohiei Voiteg.

  Cu acest prilej au slujit P. C. Părinți Petru Gărău (pens. Jebel), Zaharia George (fost paroh Voiteg), Irimie Oancea (pens. Liebling), Virgil Roșu (parohia Pădureni) și Sebastian Andrei Petrescu (parohia Percosova), Adrian Solomon (parohia Cadăr) și părintele paroh din Voiteg.

  Cuvântul de învățătură a fost pregătit și susținut de părintele Dragan Giorgiev despre ,,Importanța Sfântului Maslu în viața credinciosului”. În cuprinsul predicii ocazionale, vorbitorul a accentuat faptul că Taina Sf. Maslu este un prilej de vindecare dar și de primenire spirituală. Taina împărtășește în mod vizibil harul dumnezeiesc care în colaborare cu jertfa duhovnicească a credinciosului obține atât iertarea de păcate și implicit vindecarea de patimile sufletești.

Taina Sfântului Maslu în parohia Gătaia

   Duminică, 10 noiembrie a fost săvârșită Taina Sfântului Maslu de obște în biserica cu hramul ,,Învierea Domnului” din parohia Gătaia.

   La invitația P. C. Părinte Călin Negrea, parohul locului au slujit P. C. Părinți Petru Achim, Ciprian Boșca (parohia Banloc), Florin Groza (parohia Jebel), Valentin Bugariu (parohia Birda), Cristian Băican (parohia Bozoșu Vechi), Iulian Popa (parohia Colonia Gătaia) și Valentin Cazac (parohia Bulgăruș).

  Cuvântul de învățătură a fost pregătit și susținut de părintele Ciprian Boșca. Vorbitorul a plecat de la prima pericopă evanghelică citită la Taina Sfântului Maslu, cea a Samarineanului milostiv și a explicat faptul că în ziua de astăzi, Samarineanul este Iisus Hristos care tămăduiește patimile și păcatele sufletești și trupești.

 S-au împărtășit de binecuvântarea comununii și de eleoungerea cu untdelemn sfințit mai mulți enoriași din parohie, precum și credincioși de la cele vecine.

Ziua Asociației Culturale ,,Concordia” din Cenad

   Sâmbătă, 9 septembrie de la orele 9,30 s-a desfășurat în organizarea Consiliului Local, Primăriei Cenad și Asociației Culturale ,,Concordia” din Cenad, Ziua Asocieției Culturale din localitate.

    Dl. Nicolae Crăciun, primarul Comunei Cenad a rostit un cuvânt de bun venit oaspeților și localnicilor prezenți la Ziua Asociației.

    Două eleve de la Școala Gimnazială din Cenad au recitat din opera lui Octavian Paler.

  Sesiunea de comunicări a fost moderată de cercetător șt. I dr. Ioan Hațegan și a reunit nouă teme de istorie bisericească, a Banatului și a presei.

   Șirul comunicărilor a fost deschis de preotul dr. Valentin Bugariu cu subiectul ,,Anul Comemorativ al Patriarhilor Nicodim Muneanu și Justin Moisescu” în cadrul căruia vorbitorul a accentuat etapele biobibliografice ale celor două personalități ecleziastice și legătura acestora cu Banatul.

   Muzeograful Ioan Traia a vorbit despre ,,Generalul Nicolae Petala” care a deținut conacul din Clopodia din jud. Timiș. Personalitate militară de prim rang a României, participant la luptele Primului Război Mondial la Mărășești și Oituz, inspector general pe armată și senator de drept în Parlamentul României.

   Bibliologul Gabriela Șerban, directorul Bibliotecii Orășenești ,,Tata Oancea” din Bocșa a împărtășit audienței despre ,,Revista Vasiova la 90 de ani”. Poetul și omul de presă Tata Oncea, autodidact a rămas în conștiința bocșenilor prin revista amintită și trei volume de poezie reeditate de Marcu Mihail Deleanu și completate de Vasile Bogdan.

  Lingvistul Simion Dănilă din Belinț a înfățișat un subiect inedit ,,Din capcanele istoriografiei” legat de prima atestare documentară a localității Belinț. Ajutat de cunoașterea limbii române, prof. Simion Dănilă a îndreptat o ipoteză documentară propusă de Constantin Daicoviciu și care nu respectă exigențele fonetice.

  Cercetătorul Sorin Forțiu a comunicat despre ,,Fortificațiile medievale de la Chama și Chery”, prima atestată între Sînandrei și Cernăteaz și cea din urmă lângă Dragșina. Tot la cea din urmă a fost atestată o mănăstire franciscană în 1411.

 ,,Organizarea militară în Banatul medieval sec XIV-XVI” a fost susținută de prof. Alexandru Kósa într-un material power-point.

  Dr. Cristian Scarlat a propus o tema mai puțin cercetată, ,,100 de ani de la înființarea Societății Mormintelor Eroilor căzuți în Război”. Pusă sub înaltul patronaj al Reginei Maria și condusă de Patriarhul Miron Cristea, aceasta a ridicat monumente ale eroilor la sate și orașe, capele militare ș. a pe întinsul țării.

  Muzicologul dr. Constantin-Tufan Stan a amintit de ,,Corul din Chizătău – simbol identitar românesc” și dr. Florin Zamfir, de ,,Începuturile școlii românești din Periam”.

  Moderatorul a mulțumit dl. Primar pentru susținerea culturii locale. Cu sprijinul financiar al Consiliului și al Primăriei au fost editate 31 de volume la care se adaugă revistele ,,Morisena” și ,,Cenăzeanul” redactate de Dușan Baiski.

     La secțiunea literatură Florica Vaida Albu a recitat versuri în grai bănățean.

    În ultima secțiune au fost prezentate două noi volume: Dușan Baiski, Cenad. Documente de arhivă, Ed. Artpress, Timișoara, 2019, 370 p. și Ioan Hațegan, Cetatea Morisena – Cenad, Ed. Banatul, Timișoara, 65 p..

   Cetatea Cenadului a fost la obârșie un castru roman de marș, apoi o cetate întărită cu valuri de pământ și palisade de lemn. Aici a rezidat din veacul al XI-a o Episcopie latină condusă de Gerard. Pentru că a vămuit sarea, Ahtum este omorât de Chanadinus care dă numele localității. Cetatea a cunoscut vremuri de mărire dar și de declin fiind asediată, pustiită, apoi distrusă în câteva rânduri.

  În finalul întâlnirii Ansamblul de dansuri populare ,,Mlădițe cenăzene” au realizat un program artistic de jocuri bănățene.

             

Hramul bisericii din Sîngeorge

   La sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, comunitatea creștin-ortodoxă română din localitatea Sîngeorge i-a cinstit pe ocrotitorii bisericii. Cu acest prilej în Ajunul sărbătorii a fost oficiată Slujba Privegherii, Vecernia unită cu Litia și Utrenia, iar în ziua Sfinților Arhangheli a fost oficiată Sfânta Liturghie.

    În ambele prilejuri, părintele Valentin Bugariu a rostit cuvinte de învățătură cu privire la ,,Semnificația Litiei” și cea a ,,Hramului” pentru comunitatea bisericească locală.

   După otpustul Sfintei Liturghii a fost săvârșită slujba tăierii colacului ca simbol văzut la comuniunii credincioșilor în rugăciune.

  Sărbătorirea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil a fost și sărbătoarea copiilor. Elevii de la Gimnaziul din Birda însoțiți de prof. Doru Popa și cei de la Școala Primară cu clasele I-IV și Grădinița cu Program Normal din Sîngeorge, conduși de prof. Maria Miron și prof. Daiana Curea, au participat la rugăciunile liturgice închinate hramului bisericii.

    La final s-a făcut pomenirea de obște a celor adormiți din Sîngeorge și Birda, o continuare firească a Sfintei Liturghii unde părtași de prezența lui Hristos sunt și cei vii, dar și cei plecați din această lume.

   Într-un gând cu toții am mărturisit învățătura Condacului sărbătorii: ,,Mai-marilor voievozi ai lui Dumnezeu, slujitorilor dumnezeieștii măriri, povățuitorii oamenilor, și căpeteniile îngerilor, cereți pentru noi ceea ce este de folos și mare milă, ca niște mai-mari voievozi ai celor fără de trup” (Antologhion, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1984, p. 243).

Întâlnirea monografiștilor bănățeni la Giarmata Vii

   Joi, 7 noiembrie 2019 a avut loc la Giarmata Vii a XI-a ediție a reunirii monografiștilor bănățeni.

   Manifestarea a debutat cu slujba Tedeumului de mulțumire săvârșit de P. C. Părinți Vasile Suciu, parohul locului și organizatorul acestui eveniment, Valentin Bugariu (Birda), Călin Negrea (Gătaia) și Ioan Mermeze (Giarmata Vii) în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” a parohiei Giarmata Vii. La finalul slujbei, părintele Vasile Suciu a împărtășit câteva date din Monografia bisericii: ridicarea bisericii în perioada interbelică prin aportul preotului Filip Doboș și apoi împodobirea cu pictură. Maestrul Ion Sulea Gorj a realizat pictura Pantocratorului, Maicii Domnului cu Pruncul și a icoanelor așezate pe iconostas.

       Lucrările Simpozionului au avut loc la Căminul Cultural din Giarmata Vii. Cu acest prilej au fost prezentate nouă volume iscălite de membrii Asociației Monografiștilor bănățeni. Primul volum, Cenad. Documente de arhivă (2019) a fost prezentat de Dușan Baiski. Tot autorul cenăzean a vorbit de cele două reviste ale comunei: ,,Morisena” și ,,Cenăzeanul”.

       Preotul dr. Valentin Bugariu a prezentat cartea Din pridvorul credinței. Studii, note și însemnări parohiale (2019), un volum care reunește contribuții catehetice și istorice din 2011 și până în prezent. Materialele sunt rodul unor activități realizate în biserica și școala din Birda și Sîngeorge cu scop educativ și religios.

        Profesorul Livius Vasile Ianoșev de la Pișchia, autor de poezie religioasă, cultă și dialectală și-a prezentat cele din urmă realizări: Marius Munteanu (memorialistică) și Murani. Monografie. Scriitorul Ion Marin Almăjan, editorul volumului Priceps al poetului dialectal, Cântări dă noapce bună, Timișoara, Editura Facla, 1984 a vorbit de oferta poeziei lui Marius Munteanu: imagine mustoasă și cuvântul care face explozie în mintea cititorului.

    Profesorul Gheorghe Lungu a prezentat volumul Mihai Roșu Martinovici (1750-1822). Un bănățean de altădată, (2019). Scris de Vasilie Iacob, autor a două izbutite studii monografice închinate satului Cornești și lui Ioan Ioviță (1842-1867), cartea oferă cititorilor o privire completă asupra vieții și activității iluministului bănățean. În încheiere, prof. Gh. Lungu și prefațatorul volumului a citit auditoriului portretul Mântuitorului dintr-o lucrare iezuită tradusă de Roșu Martinovici.

     Ing. Vasilie Iacob a recenzat cartea prof. Gheorghe Lungu, Zestrea satului Sacoșu Mare din județul Timiș (2019). În două capitole cartea oferă celor interesați culegeri și prelucrări de folclor. Vasilie Iacob aduce în prezent zestrea folclorică a satului cu șezători, cu tot atâtea taine, în care descântecul are rol tămăduitor, cu doine de bucurie și cătănie. În încheiere vorbitorul afirmă că Zestrea adunată de prof. Lungu este o comoară care va deveni parte a culturii bănățene.

     Artistul fotograf Dan Buruleanu a prezentat ulima relizare, Dudeștii Noi. Albumul monografic realizat împreună cu Liliana Păun este o ediție revizuită care reliefează ultimele reușite edilitare și care împreună cu tezaurul vechimii formează un topos distinct în Banat.

     Prof. Ioan Traia, președintele Asociației Publiciștilor din Banat a realizat în calitate de coordonator un nou volum intitulat Publiciștii satelor bănățene. Articole (2019). Cuprinsul este format din 49 de contribuții ale publiciștilor satești cu o tematică diversificată. În ,,Argument” prof. Ioan Traia notează cu amărăciune și una din problemele demersului asociativ inițiat: ,,Din păcate îm ultimii ani se simte o serioasă pierdere de elan, o anumită letargie a cuprins pe unii din colegii noștri, sunt tot mai rar văzuți la activitățile asociației, ceea ce nu-i onorează. Nu trebuie să uite stimații mei colegi că, pentru, avantajele de care au beneficiat în asociație există o reprocitate ce trebuie îndeplinită” (p. 6).

       La final s-au făcut schimburi de cărți și reviste. Părintele Vasile Suciu a oferit celor prezenți mai multe cărți și alte publicații editate de Parohia Giarmata Vii.