Convins de
credința Celui-din-Lancrăm care într-un poem ne spune: Greu e totul, timpul,
pasul./ Grea-i purcederea, popasul./ Grele-s pulberea şi duhul,/ greu pe umeri
chiar văzduhul...” am pornit la un drum din ,,pridvor”, adică din locul imediat
al Bisericii, loc de meditație și totodată de pregătire de a trece pragul
lăcașului bisericesc. Din această perspectivă am adunat mai multe materiale
care au fost realizate fie pentru credincioșii din Biserica de la Birda, fie
prezentate ca referate științifice în cadrul unor Simpozione chiar Internaționale
de la Caransebeș, Timișoara și Zrenianin.
În
,,Precuvântare” este dezvăluit scopul acestor scrieri: ,,La baza elaborării și
a susținerii acestor materiale [...] a stat dorința de a reliefa contribuția
Bisericii Ortodoxe Române la realizarea marilor deziderate naționale: de
unitate, de consolidare a culturii românești, și de păstrare a identității
naționale” (p. 6). Iar publicarea acestora în reviste bisericești dar și în
reviste și volume laice: ,,Morisena”, ,,Bocșa Culturală”, ,,Analele Aradului”,
,,Admninistrație românească arădeană” reprezintă încă o dovadă că ținta
acestora și-a atins scopul.
Volumul este
structurat în trei capitole: I. Studii cu 16 titluri; II. cu 15 titluri și III.
Note cu 7 titluri.
În categoria
studiilor, primele patru își au ca temă generală tiparul, cartea bisericească,
personalitatea și retorica Sfântului Antim Ivireanul. În cadrul istoriei
tiparului, autorul face o prezentare cronologică a apariției tiparului la
români prin ieromonahul Macarie în veacul al XVI-lea și până la tipografiile
eparhiale de astăzi. Liturghierul imprimat
de Macarie (1508) este cel dintâi din lumea ortodoxă avându-se în vedere faptul
că prima ediție Liturghierului în limba greacă a apărut la Veneția în 1526 și
concomitent la Roma (,,Anul Comemorativ al Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul și
al tipografilor bisericești”, p. 18).
Domnitorul
Constantin Brâncoveanu a ridicat tiparul la îndeletnicire domnească. În
calitate de ispravnic (supraveghetor) a patronat tipărirea Bibliei de la București (1688). Mihail Iștvanovici, ucenicul Sf.
Antim a tipărit la Bălgrad două cărți: Bucoavnă
și Chiriacodromion (Cazanie) în 1699.
În Banat, din veacul al XVI-lea avem Psaltirea
de la Mehadia identică cu cea coresiană din 1577.
Am avut parte
de ierarhi carturari: Dosoftei în Moldova și Simion Ștefan în Ardeal care a
imprimat Noul Testament (1646).
Într-un studiu
separat a fost valorificată omiletica Sf. Antim Ivireanul. Într-o cazanie
despre Post, ierarhul gruzin ne spune: ,,Cu postul să ne ușurăm trupul, să ne
limpezim mintea și să ne bucurăm cu sufletul, ca să vie darul lui Dumnezeu
asupra noastră, care post trebuie să-l facem cu rugăciuni amestecat. Că precum
nu sunt dulci bucatele făr de sare, așa și nici postul făr de rugăciuni”
(,,Elemente de educație religioasă în predica Sf. Antim Ivireanul”).
În cadrul
acestor mărturii de cultură bisericească medievală au fost menționate mărturii
de epocă așa cum e cea a lui Del Chiaro, secretar al domnitorului și tutore al
fiilor acestuia: ,,Casele de țară sunt extraordinar de curate, ele miros a
buruieni de câmp, busuioc, mentă și sulfină” (,,Anul Comemorativ al Sfinților
Martiri Brâncoveni”, p. 50).
Patru articole
sunt dedicate Anului Centenar (2018): ,,Un participant la Marea Unire: Pr. dr.
Nicolae Popovici (1883-1956); ,,Protopopul Ștefan Cioroianu (1886-1970)”; ,,100
de ani de la Unirea Bucovinei cu România. Contribuția Bisericii” și ,,Rolul
Bisericii românești din zona Deta la Marea Unire”.
Comemorarea
victimelor regimului comunist este realizată în fiecare an în ziua pomenirii
Sf. 40 de Mucenici din Sevastia. În cadrul comemorării au fost realizate
cateheze, expoziții de fotografie, planșe tematice. Rod al acestei zile de
pomenire stau două materiale: ,,Slujire și martiriu în timpul regimului
comunist” și ,,Viața bisericească în Banat în timpul păstoririi Patriarhului
Justinian Marina (1948-1977)”.
Presa din
Gătaia și personalitățile locului sunt dezbătute de-a lungul a trei studii
monografice: ,,Două religioase rurale din Banatul timișan”, ,,Fenomenul presei
la Gătaia” și ,,Generalul Corp de Armată Ion Șuța. Biobliografie”.
Anul Omagial
și Comemorativ de anul acesta a fost tratat prin cateheze care au vizat istoria
satului, personalitățile acestuia: ,,Satul bănățean în perioada interbelică.
Studiu de caz Deta” în care este tratată situația internațională și internă
precum și valorile satului: portul popular, casa tradițională (p. 100-101) și
,,Mitropolitul Vasile Lazarescu – 50 de ani de la trecerea la Domnul” (21 febr.
2019). În cadrul prezentării personalității ierarhului bănățean s-a făcut
vorbire și de misiunea din Transnistria folosindu-ne de cartea regretatului
prof. Ion Murariu (p. 127-128). A fost amintit și Partiarhul Justin Moisescu
printr-o expoziție de carte, film documentar și cateheză. Textul catehezei a
fost publicat în carte: ,,Partriarhul Justin Moisescu, apărător al bisericilor
bucureștene” (5 martie 2019).
Patriarhul
Justin a salvat de la distrugere 8 edificii bisericești (biserici, clopotniță,
palat administrativ). Între acestea amintim Schitul Maicilor (1982); Palatul
Sinodal – Antim (1985) și biserica Pătru Iacob din Reșița (1986). Este însă
interesant de urmărit corespondența Patriarhului cu conducerea statului (p.
180-181).
Al 2-lea
capitol oferă cititorilor: cateheze dedicate Anului Omagial în ,,Satul lui
Eminescu” și ,,Satul românesc în vremea lui Cuza Vodă”, omagierea unor reviste
bisericești: ,,Învierea” și sătești: ,,Vatra satului” și ,,Vatră nouă” în
,,Convergențe aniversare. 15 ani de presă comunitară la Giarmata Vii” (p.
232-233). Au fost aniversate și elogiate diverse personalități bisericești și culturale
(ex. ,,Comemorarea Prof. Ion Murariu la Giroc”, p. 241-242) și cronicile unor
întâlniri a jurnaliștilor și monografiștilor bănățeni.
Ultimul
capitol cuprinde șase recenzii a unor cărți și o cronică culturală. În
materialul ,,Dicționar al sufletului românesc dintre Mureș și Dunăre” este
recenzat volumul prof. Ioan Traia legat de Ascociația Publiciștilor din Presa
Rurală în Banat (p. 289).
(Prezentarea a fost făcută de autor în cadrul Întâlnirii Monografiștilor bănățeni de la Giarmata Vii, 7 noiembrie 2019).
