Sâmbătă, 9 septembrie de la orele 9,30 s-a desfășurat în organizarea
Consiliului Local, Primăriei Cenad și Asociației Culturale ,,Concordia” din
Cenad, Ziua Asocieției Culturale din localitate.
Dl. Nicolae Crăciun,
primarul Comunei Cenad a rostit un cuvânt de bun venit oaspeților și
localnicilor prezenți la Ziua Asociației.
Două eleve de la Școala
Gimnazială din Cenad au recitat din opera lui Octavian Paler.
Sesiunea de comunicări a
fost moderată de cercetător șt. I dr. Ioan Hațegan și a reunit nouă teme de
istorie bisericească, a Banatului și a presei.
Șirul comunicărilor a fost
deschis de preotul dr. Valentin Bugariu cu subiectul ,,Anul Comemorativ al
Patriarhilor Nicodim Muneanu și Justin Moisescu” în cadrul căruia vorbitorul a
accentuat etapele biobibliografice ale celor două personalități ecleziastice și
legătura acestora cu Banatul.
Muzeograful Ioan Traia a
vorbit despre ,,Generalul Nicolae Petala” care a deținut conacul din Clopodia
din jud. Timiș. Personalitate militară de prim rang a României, participant la
luptele Primului Război Mondial la Mărășești și Oituz, inspector general pe
armată și senator de drept în Parlamentul României.
Bibliologul Gabriela
Șerban, directorul Bibliotecii Orășenești ,,Tata Oancea” din Bocșa a împărtășit
audienței despre ,,Revista Vasiova la 90 de ani”. Poetul și omul de presă Tata
Oncea, autodidact a rămas în conștiința bocșenilor prin revista amintită și
trei volume de poezie reeditate de Marcu Mihail Deleanu și completate de Vasile
Bogdan.
Lingvistul Simion Dănilă
din Belinț a înfățișat un subiect inedit ,,Din capcanele istoriografiei” legat
de prima atestare documentară a localității Belinț. Ajutat de cunoașterea
limbii române, prof. Simion Dănilă a îndreptat o ipoteză documentară propusă de
Constantin Daicoviciu și care nu respectă exigențele fonetice.
Cercetătorul Sorin Forțiu
a comunicat despre ,,Fortificațiile medievale de la Chama și Chery”, prima
atestată între Sînandrei și Cernăteaz și cea din urmă lângă Dragșina. Tot la
cea din urmă a fost atestată o mănăstire franciscană în 1411.
,,Organizarea militară în
Banatul medieval sec XIV-XVI” a fost susținută de prof. Alexandru Kósa într-un
material power-point.
Dr. Cristian Scarlat a
propus o tema mai puțin cercetată, ,,100 de ani de la înființarea Societății
Mormintelor Eroilor căzuți în Război”. Pusă sub înaltul patronaj al Reginei
Maria și condusă de Patriarhul Miron Cristea, aceasta a ridicat monumente ale
eroilor la sate și orașe, capele militare ș. a pe întinsul țării.
Muzicologul dr.
Constantin-Tufan Stan a amintit de ,,Corul din Chizătău – simbol identitar
românesc” și dr. Florin Zamfir, de ,,Începuturile școlii românești din Periam”.
Moderatorul a mulțumit dl.
Primar pentru susținerea culturii locale. Cu sprijinul financiar al Consiliului
și al Primăriei au fost editate 31 de volume la care se adaugă revistele
,,Morisena” și ,,Cenăzeanul” redactate de Dușan Baiski.
La secțiunea literatură
Florica Vaida Albu a recitat versuri în grai bănățean.
În ultima secțiune au fost
prezentate două noi volume: Dușan Baiski, Cenad.
Documente de arhivă, Ed. Artpress, Timișoara, 2019, 370 p. și Ioan Hațegan,
Cetatea Morisena – Cenad, Ed.
Banatul, Timișoara, 65 p..
Cetatea Cenadului a fost
la obârșie un castru roman de marș, apoi o cetate întărită cu valuri de pământ
și palisade de lemn. Aici a rezidat din veacul al XI-a o Episcopie latină
condusă de Gerard. Pentru că a vămuit sarea, Ahtum este omorât de Chanadinus
care dă numele localității. Cetatea a cunoscut vremuri de mărire dar și de
declin fiind asediată, pustiită, apoi distrusă în câteva rânduri.
În finalul întâlnirii
Ansamblul de dansuri populare ,,Mlădițe cenăzene” au realizat un program
artistic de jocuri bănățene.
