A apărut cel de-al 220 număr al revistei
comunității de la Giarmata Vii, ,,Vatră nouă”. Editorialul lunii februarie este
iscălit de Acad. Păun Ion Otiman, ,,Doi francezi celebri: Generalul Henri
Mathias Berthelot și Profesorul Emmanuel de Martonne. Cum au cunoscut poporul
român și România (I)”.
În paginile revistei găsim
sub formă de cronică mai multe activități inițiate și realizate de parohia
Giarmata Vii: Serbarea Zilei Culturii Naționale (15 ianuarie) în rugăciune,
medalion ,,Mihai Eminescu – poet nepereche” și Ziua Uniririi Principatelor
Române (24 ianuarie) în montaj fotografic.
Părintele Vasile D. Suciu,
redactorul șef al revistei semnează rubrica ,,In memoriam” Părintelui ic. stavr.
Ilie Stoca (1919-2019), paroh al bisericii ortodoxe din Giarmata Vii timp de 10
ani (1974-1984). Bursier al Mitropolitului Vasile Lazarescu de care a și fost
hirotonit diacon și apoi preot a slujit la altarele mai multor biserici
bănățene unde s-a remarcat ca un iscusit părinte și harnic administrator.
Ultima parohie păstorită înainte de retragerea la pensie a fost cea din
Giarmata Vii. Aici a reînfințat parohia (1975), a pictat biserica (1979), a
realizat pardoseala cu marmură de Rușchița și mozaic venețian (1980).
Anul Omagial al Satului
românesc este evidențiat prin materialul prof. univ. dr. Carmen Bulzan din
București în ,,Fascicule de lumină. Din lumina satului românesc” în care
autorul deplânge starea actuală a satului: ,, Unde este tihna, odihna de la sat? Unde
este rânduiala cosmică pusă în viața satului în vremea când omul nu se grăbea?
De ce atâta grăbire și spre ce? Unde sunt valorile: întrajutorare, bunătate,
solidaritate care erau liantul vieții în comuniune, vieții de obște?
Exacerbarea pragmatismului, a individualismului, goana dupa material au
îndepărtat ființa de la adevărata ei menire. Doar Biserica a mai rămas, acolo
unde slujitorii Domnului sunt oameni devotați cauzei, să adune în jurul ei
oamenii, să-i țină aproape prin credință, să-i îndemne la facerea de bine, să-i
ajute la necaz, să le călăuzească pașii în sărbătorile bucuriei și în
tristețile fiecăruia care devin ale comunității, fiind suportate mai ușor” (p.
12).
Tot
din cuprinsul bogat al acestui număr cei interesați pot regăsi suplimentul religios
,,Iconostas”, cronici culturale, curiozități, poezii, rețete culinare și o
bogată cronică parohială.
