Simpozionul ,,Centenarul bănățean. Un secol de administrație românească la fruntariile României” la Timișoara

   Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, în organizarea Mitropoliei Banatului și a Parohiei Sfântul Prooroc Ilie și Sfântul Ierarh Spiridon al Trimitundei, la inițiativa P. C. Părinte lect. univ. dr. Daniel Alic s-au desfășurat la Timișoara lucrările Simpozionului ,,Centenarul bănățean. Un secol de administrație românească la fruntariile României” cu participare internațională, națională și locală.

       Debutul Simbozionului a avut loc în sala de festivități a Mitropoliei Banatului cu deschiderea festivă urmată de patru comunicări în plen. Cuvântul de întâmpinare a fost rostit de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Chiriarhul Eparhiei Timișoarei. Din prezidiu alături de Părintele Mitropolit a făcut parte: Acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, Acad. Ioan Bolovan, Pr. Prof. univ. dr. Nicolae Chifăr și Prof. univ. dr. Sorin Șipoș.

      Duminică, 28 iulie a fost oficiată Sfânta Liturghie arhierească pontificată de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan și Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Timotei, arhiepiscopul Aradului în biserica parohiei Fabric. Alături de ierarhi au slujit reprezentanți de la Centrul Eparhial din Timișoara, clerici invitați la Simpozion și preoții parohiei. După otpustul Sfintei Liturghii a fost dezvelit bustul protopopului Ioan Oprea, participant la evenimentele anilor 1918-1919. Bustul amplasat în curtea bisericii parohiale este lucrarea maestrului Aurel Gheorghe Ardelean. La serviciile liturgice au participat alături de clerici, oficialități locale, invitați și mulți credincioși.

      De la orele 16,00 a avut loc a doua zi de susținere a comunicărilor științifice de astă dată în Sala de festivităti a Parohiei ,,Nașterea Maicii Domnului”-Iosefin din Timișoara. Cuvântul de bun venit a fost susținut de Preaonoratul Părinte vicar eparhial Ionel Popescu, parohul bisericii. Acesta a prezentat istorica sală parohială care după Dictatul de la Viena a adăpostit cursurile Academiei Teologice de la Oradea refugiată la Timișoara. Casa culturală a fost ridicată alături de biserică de primul paroh al bisericii preotul Ioan Imbroane sprijinit de avocatul Emanuil Ungurianu care a ajuns primul consilier cultural al Episcopiei Timișoara. În semn de prețuire slujitorii de astăzi ai parohiei au ridicat două busturi pentru a cinsti memoria ctitorilor.

     Prezidiul acestei zile a fost format din pr. prof. dr. Nicolae Chifăr, decanul Facultății de Teologie ,,Andrei Șaguna” din Sibiu, prof. univ. dr. Mircea Măran de la Școala de Înalte Studii pentru Educatori din Varseț și dr. Mircea Gheorghe Abrudan, cercetător științific la Institutul de Istorie ,,George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca.

     Șirul comunicărilor a fost deschis printr-o evocare a Preasfințitului dr. Danil Stoenescu intitulată ,,Episcopia Daciei Felix și recuperarea spirituală a Banatului de sud”. Sub forma unor mărturii istorice și amintiri decantate în timp, conferențiarul a prezentat viața spirituală a românilor din Serbia în cei 16 ani de arhierie: ridicarea de noi biserici la Mesici și Malainița, trei noi protopopiate în Alibunar, Covin și Biserica Albă, cruci de cimitir și la intrarea în localități ș. a.

      Pr. prof. Nicolae Chifăr a expus tema ,,Marea Unire de la 1918. Realizare și consolidare” în care a arătat faptul că unirea a fost rezultatul voinței românilor și a ilustrat expunerea cu pasaje din pastoralele mitropolitului Nicolae Bălan.

     Av. Lazăr Gruneanțu împreună cu dr. Vasile Dudaș au realizat lucrarea ,,Din contribuția avocaților români la instararea administrației românești și organizarea justiției în județele Caraș-Severin și Timiș-Torontal”. În cadrul expunerii, au fost prezentate diverse legi, decrete și ordine care au rămas în vigoare după Unire, a fost prezentată situația justiției care în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș  din totalul magistraților (definitivi, stagiari, notari) însumând 1950 de persoane doar 100 erau români, iar în Banat, 5, 3 devinitivi la Timișoara, Arad și Becicherecu Mare și 2 stagiari. În încheierea comunicării au fost prezentate câteva medalioane de juriști români din Banat.

     Prof. Mircea Măran în ,,Românii din Sefcherin. O comunitate dispărută” a prezentat auditoriului drama românilor din amintita localitate care în decursul unei singure generații s-a desnaționalizat. Românii au venit la Sefcherin în veacul al XVIII-lea din Rășinari, Banat, Oltenia, iar în 1919 ei erau deja sârbizați. În acest sens bazându-se pe o documentare arhivistică, prof. Măran a realizat chiar o listă din care amintim câteva nume: Daba Alexie, Țaran Lazar, Toporaș Lazar, Rumân Iosif ș. a.

   O interesantă expunere a fost realizată de cercetătorul științific Mircea-Gheorghe Abrudan în lucrarea ,,Contribuția Bisericii din Banat la făurirea și consolidarea Marii Uniri” în care s-a vorbit de hotărârea românilor din 1831 de la Ciacova unde s-a cerut înființarea unei Mitropolii naționale pentru românii ardeleni și bănățeni. Mitropolitul Andrei Șaguna a lăsat prin testament 50.000 florini pentru înființarea a două noi eparhii la Cluj și Timișoara.

     Au mai susținut comunicări profesori, arhivari, profesori de teologie, muzicologi, doctoranzi.

    Din partea parohiei Birda, preotul dr. Valentin Bugariu a prezentat comunicarea ,,De la Marea Unire la Revoluția de la 1989. Gătaia – Studiu de caz” în care autorul a pornit de la pregătirea Marii Uniri la Gătaia, apoi reforma agrară din 1921 și întemeierea Coloniei Gătaia. Apoi a fost prezentat Al Doilea Război Mondial și participarea ofițerilor Otto Benedict și Ion Șuța. A treia etapă a însemnat: instaurararea regimului comunist și efectele imediate: naționalizarea, colectivizarea și militarizarea zonei precum și participări locale la Revoluția din 1989.

Centenarul Unirii Banatului cu România sărbătorit în parohia Birda

   În Duminica a VI-a după Rusalii a fost omagiat Centenarul Unirii Banatului cu România în parohia Birda la biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Sîngeorge, filia parohiei amintite. Totodată a fost cinstită împlinirea a 100 de ani de administrație românească la Timișoara prin alegerea avocatului dr. Aurel Cosma în demnitatea de prefect al județului Timiș.

  Sărbătoarea a debutat cu oficierea Utreniei, a Sfintei Liturghii și a slujbei Tedeumului de mulțumire în biserica din Sîngeorge. În cadrul Sfintei Liturghii mai mulți copii s-au împărtășit cu Trupul și Sîngele Domnului.

     Cateheza cu tema ,,100 de ani de administrație românească în Banat” a fost pregătită și susținută de P. C. Părinte Valentin Bugariu, parohul locului în format power-point. Proiecția a fost realizată de elevul Weisz Markus.

    În cadrul cuvântării a fost abordate câteva probleme ale perioadei anilor 1918-1919. La Marea Adunare de la Alba Iulia cei 197 delegați din Banat au votat pentru unirea provinciei cu România. Banatul însă a rămas în afara granițelor României din pricina disputelor teritoriale. Chiar dacă la intrarea în Războiul cel Mare, Marile Puteri au garantat prin Tratatul de Alianță de la București (1916) ca Țara Banatului să fie în întregime României, la Conferința de Pace de la Paris (1919) și prin Tratatul de la Sèvres (1920), Banatul a fost împărțit între România, Serbia și Ungaria. Pentru fixarea granițelor a existat o luptă diplomatică și petiționară. Unul dintre cei care au militat pentru păstrarea Banatului întreg a fost clericul Avram Imbroane care în coloanele ziarului ,,Banatul” s-a exprimat asupra faptului că frontiera trasă în 1919 și definitivată în 1924 nu satisface pe nimeni. Rezolvarea acestei probleme s-ar fi putut înfăptui printr-un referendum.

    Banatul a rămas în afara granițelor României și din pricina proclamării Republicii bănățene (31 octombrie 2018 -21 februarie 1919), a ocupației militare sârbe (21 februarie – 27 iulie 2019). Populația din Banat a avut de suferit, între cei care au îndurat închisoare la Vârșeț îl amintim pe preotul Ioan Mărgineanțu, paroh în Birda și participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

   Unitatea fizică, cea economică a Banatului a fost ruptă, unitatea sprituală (limba, credința și tradițiile) i-a ținut legați pe românii bănățeni care trăiesc astăzi în România, Serbia și Ungaria.

     La finalul sărbătorii mai mulți elevi au interpretat poezii în grai bănățean și cântece foclorice care ilustrează valorile procinciei dintre Mureș, Dunăre și Tisa: graiul, portul, bunătatea, sărbătorile bisericești, hărnicia, jocul, cântecul care sfințesc locul devenit ,,colț de rai”. Au interpretat poezii și cântece elevii Tudor Scrofan, Denisa Scrofan și Alexandru Orășanu.

Centenarul Banatului

   Pe 28 iulie 1919 a fost instalat primul prefect român al județului Timiș în persoana dr. Aurel Cosma, avocat și președinte al Partidului Național Român, filiala Timiș. Un avocat lugojean dr. George Dobrin a condus Prefectura Județului Caraș-Severin în anii 1919-1920. Se împlinesc așadar 100 de ani de administrație românească a provinciei dintre Mureș și Dunăre.

     Evenimentele anilor 1918-1919 au lăsat urme adânci în Banat. Încheierea Primului Război Mondial, destrămarea Imperiului Austro-Ungar, unirea Ardealului, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, recunoașterea Unirii de Marile Puteri prin tratatele de pace a creat provincilor de dincoace de Carpați recunoașterea jerfelor pentru libertate, independență și unire cu frații de dincolo de Munți.

  Pentru Banat lucrurile însă nu au fost tocmai facile: proclamarea unei fantomatice Republici bănățene subordonată Ungariei (31 octombrie 1918-21 februarie 1919), ocupația militară sârbă (21 februarie-27 iulie 1919) au lăsat Banatul în afara României. O zonă tampon unde mărșăluiau trupe sârbești și franceze care împărtiseră Banatul în zone de influență.

   Conferința de Pace de la Paris (1919) și apoi tratatul de la Sèveres (1920) au împărțit Banatul între trei țări: România (2/3), Serbia (1/3) și Ungaria (1%), frontierele însă nemulțumeau pe toate cele trei țări. Granițele nu au ținut seama nici de convocarea unor specialiști, nici de organizarea unui referendum care să clarifice lucrurile.

    Banatul se prezintă ca o Țară cu granițe fizice, o unitate politică și geografică cum o prezenta la Paris Ionel Brătianu, prim-ministru al Guvernului de la București. Unitatea spirituală (limbă, credință, tradiții) i-a ținut uniți pe românii bănățeni și după fixarea granițelor în 1924.

   Bogăția etnografică l-a determinat pe Lucian Blaga căsătorit cu Cornelia, fiica luptătorului bănățean Coriolan Brediceanu să afirme că Barocul etnografiei este aici în Banat, fiind fermecat de subdialectul bănățean vorbit în jurul Lugojului. O Țară cu ,,tineri voinici și fete frumoase” (E. Čelebi) care se distingeau prin hărnicie și virtuți militare (Nicolae Olahul), o solidă cultură reprezentată prin literatură și muzică, arte frumoase (arhiectură, pictură) specifică.

   Contribuția Banatului la dezvoltarea civilizației românești a fost una substanțială. Un Banat frumos cu oameni vrednici care au temeluit pe acest pământ valoroase urme de continuitate și viețuire românească.

   La mulți ani Banat. La mulți ani bănățeni!

Sf. Proroc Ilie Tesviteanul și ortodocșii bănățeni

Așezată la mijlocul verii, sărbătoarea Sf. Prooroc Ilie ne aduce aminte de viețuirea Profetului din veacul al IX-lea î. Hr. și arătată în Sfânta Scriptură a Vechiului Testament în III Regi 17, 1-18, 46; 19, 1-21; IV Regi 1, 1-18; 2, 1-12.

Ciclul despre Ilie prezintă șase întâmplări din viața profetului: precizarea secetei și fuga lui, confruntarea de la Muntele Carmel, fuga la Horeb, incidentul cu Nabor, proorocia despre Ahab, și înălțarea lui Ilie. Cu excepția ultimei întâmplări, toate celelalte se ocupă cu confruntarea dintre închinarea lui Iaheh și închinarea la Baal. Zeul Baal era protectorul Tirului. Ahab a adoptat această variantă feniciană a religiei naturaliste a Canaanului după ce s-a căsătorit cu Izabela, prințesa  din Tir.

Avem foarte puține date legate de persoana proorocului: ,,Ilie Tișbitul unul din locuitorii Galadului” (III Regi 17, 1),  a dus o viață austeră: ,,…om păros și încins peste mijloc cu o curea” (IV Regi 1, 8) însă era cunoscut de oameni și îngeri pentru corectitudinea vieții sale. Treptat el este recunoscut de oameni ca om al lui Dumnezeu, de îngeri pentru a-și continua misiunea și ocrotit de Dumnezeu:

III Regi, 17, 18: ,,Ce-ai avut cu mine, omul lui Dumnezeu? Ai venit la mine să-mi pomenești păcatele și să-mi omori fiul?”.

III Regi 19, 7: ,,Iar îngerul Domnului s-a întors și l-a atins din nou și i-a zis: <<Scoală-te și te hrănește, că lună îți este calea!>> Iar el s-a sculat și a mâncat și a băut; și în puterea acelei hrane a mers patruzeci de zile și patruzeci de nopți până la muntele Horeb”.

III Regi 17, 46: ,,Și mâna lui Dumnezeu era peste Ilie”.

III Regi 19, 15-16: Și a zis Domnul către el: <<Du-te, întoarce-te pe calea ta și mergi pe calea din pustia Damascului; și te vei duce și-l vei unge pe Hazael rege peste Siria. Pe Iehu, fiul lui Nimisi, îl vei unge rege peste Israel, iar pe Elisei, fiul lui Șafat din Abel-Mehola, îl vei unge profet în locul tău. >>”.

Întreaga istorisire biblică ne încredințează de puterea și purtarea de grijă a lui Dumnezeu arătată acelora care îl cinstesc, cei care își păstrează credința dreaptă cu nădejde și cu dragoste. Prezența Proorocului Ilie la Schimbarea la Față a Domnului ne arată tocmai acest lucru. Sfântul Apostol Petru ne spune deschis: ,,Doamne, bine ne este să fim aici; dacă vrei, voi face aici trei colibe: Ție una, și lui Moise una și una lui Ilie” (Matei 17, 4). Învățătura Proorocului Ilie era îndreptată împotriva zeilor păgâni arătând puterea lui Dumnezeu: ,,Viu este Domnul” (IV Regi 2, 2).

Pentru noi bănățenii sărbătoarea de astăzi este una specială. Multe mănăstiri și biserici îl au pe Sf. Ilie ca protector. Anul acesta fiind proclamat în Patriarhia Română An Omagial al Satului românesc am extras din Calendarul țăranului român (Ion Ghinoiu, Univers Enciclopedic Gold, București, 2017, p. 249) imaginea Sf. Prooroc pentru săteanul bănățean: Sântilie, zeul focului din Panteonul românesc, este identificat cu Helios din mitologia greacă și cu Gebeleisis din mitologia geto-dacă. La Sântilile, miezul verii pastorale, se organizau pe munți vestitele Nedei și Sântilii. Sântâlie este o divinitate solară și meteorologică ce provoacă incendiile în verile toride, produce tunetele, fulgerele și trăsnetele în timpul furtuniilor, leagă și dezleagă ploile, hotărăște unde și când să dea grindina. Ca personaj profan, Sâtilie apare în tradițiile populare ca soldat, vânător, agricultor, crescător de animale, negustor de vite. Fiind ispitit și înșelat de Drac, Sântilie își omoară unul sau mai mulți membri ai familiei (tată, mamă, fiu, fiică sau soră). Păcatele sunt ispășite de Sântilie în diferite moduri. Dumnezeu îl iartă, îl trece printre sfinți și îl înalță la cer într-o trăsură cu roți de foc la care sunt înhămați, doi sau patru cai albi înaripați. Acolo, pe cer, aleargă printre nori, tună (durduie, duduie, huruie, bubuie), fulgeră și trăsnește dracii cu biciul de foc. Din această zi grindina nu mai are putere.

Tot în această categorie a Satului româneasc, restrâns a celui bănățean omagiem Centenarul Banatului, adică eliberarea lui și unirea cu țara. Evenimentele anilor 1918-1919 au rămas cu excepția Marii Uniri de la Alba Iulia puțin cunoscute publicului larg. Un cercetător de la Muzeul Banatului Montan într-o lucrare expune motivele accentuând că două probleme au rămas neinvestigate: episodul așa-zisei republici bănățene și ocupația militară sârbă asupra Banatului (13 noiembrie 1918 - 3 august 1919). Chiar dacă la 28 iulie la Timișoara a fost investit primul prefect român în persoana dr. Aurel Cosma ,,chestiunea bănățeană” a fost rezolvată prin împărțirea Banatului în anii 1919-1924 între România și Serbia.

Cultura și religia au rămas punți de legătură între românii dintr-o parte sau alta a frontierei. Cu bucurie am primit monografia Sărcia-Sutiesca. Album monografic II (autori Valeri Moșescu și Iancu Murărescu, Edituta ICRV, Zrenianin, 2018, 163 p.) care demonstrează cu prisosință faptul că românii din această localitate și-au păstrat limba, credința și tradițiile rămânând o comunitate vie.

De aceea și noi românii credincioși de astăzi să cultivăm credința și nădejdea proorocului Ilie, valorile satului bănățean sporind zestrea spirituală prin cuvânt și faptă!

Expoziția ,,Hai la turtă la Sărcia”

            La sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul s-a desfășurat în localitatea Sărcia din Banatul istoric cea de-a doua ediție a expoziției culinare ,,Hai la turtă la Sărcia” care a oferit celor prezenți alături de specialități culinare și o expoziție etnografică din Sărcia, Uzdin și Torac.

            Manifestarea a debutat cu oficierea Sfintei Liturghii în biserica cu hramul ,,Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” a parohiei Sărcia de către preoții Kristian Popi, administrator parohial și Valentin Bugariu de la parohia Birda, jud. Timiș. Răspunsurile liturgice au fost date de către Corala Armonia din Săcălaz.

Cuvântul de învățătură ,,Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul și ortodocșii bănățeni” a fost pregătit și susținut de către preotul Valentin Bugariu. Vorbitorul a pornit de la mărturia biblică a Vechiului Testament și a expus legătura de evlavie dintre ortodocșii bănățeni și Sfântul Prooroc Ilie precum și chipul Sf. Prooroc dăltuit de calendarul țăranului român. La final preotul din Birda a scos în priveliște activitatea cărturărească din Sărcia: Cultura și religia au rămas punți de legătură între românii dintr-o parte sau alta a graniței. Cu bucurie am primit monografia Sărcia-Sutiesca. Album monografic II (autori Valeri Moșescu și Iancu Murărescu, Edituta ICRV, Zrenianin, 2018, 163 p.) care demonstrează cu prisosință faptul că românii din această localitate și-au păstrat limba, credința și tradițiile rămânând astfel o comunitate vie.

Din partea parohiei Birda au fost oferite credincioșilor prezenți ultimele două numere ale revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” și calendar creștin-ortodox pe anul 2019.

          După otpustul Sfintei Liturghii la casa parohială s-a desfășurat expoziția ,,Hai la turtă la Sărcia” cu exponate din Ovcea, Torac, Sărcia, Uzdin, Săcălaz și Birda. Tot cu acest prilej au fost declamate poezii în grai bănățean. Poetul Pavel Pancarician-Leonti a recitat câteva poeme cuprinse în volumul Satu meu dragă Sărcie (Graph style, Novi Sad, 2010, 69 p.).

,,Bocșa Culturală – 20 de ani de la apariție”

Sărbătorirea Zilelor Orașului Bocșa a debutat prin organizarea unei manifestări culturale ce a fost compusă din omagierea revistei de cultură ,,Bocșa Culturală”, lansări de carte și versuri toate reunite la Muzeul ,,Constantin Lucaci” din localitate.

Inițiativa și organizarea s-a datorat doamnei bibliotecar Gabriela Șerban, managerul Bibliotecii Orășenești ,,Tata Oancea” și redactorul-șef al revistei trimestriale ,,Bocșa Culturală”. Au vorbit cu acest prilej Dan Liuț, directorul Casei de Cultură din Bocșa, criticul și istoricul literar Gheorghe Jurma, editorul publicației, pr. dr. Daniel Crecan, prof. dr. Mihai Vișan, istoric și Gabriela Șerban, bibliolog.

De la sărbătorirea Centenarului Banatului și împlinirea a 300 de ani de industrie metalurgică la Bocșa, până la formarea civilizației sub influența Imperiului Austriac, Boșca s-a dezvoltat necontenit. Apariția revistei ,,Bocșa Culturală” se funtamentează pe o bogată tradiție publicistică în urbe.

Doamna Gabriela Șerban a apreciat faptul că revista a oferit cititorilor pagini de istorie și religie, a îndemnat la prețuirea valorilor și a promovat cultura locală și cea bănățeană oferind pagini de literatură (poezie, proză și istorie literară) celor interesați.

În partea a doua a întâlnirii au fost lansate trei volume. Primul, Bibliografia revistei Bocșa Culturală (2014-2018), Editura Tim, Reșița, 2019 (autor Gabriela Șerban) a fost prezentată de Gheorghe Jurma care a apreciat necesitatea unui astfel de instrument pentru documentare și cercetarea științifiică.

Al doilea volum, Ioan Vidu, Creația literară, Editura Eurostampa, Timișoara, 2019 (îngrijit de prof. dr. Constatin-Tufan Stan). Cartea a fost realizată de muzicologul Viorel Cosma, profesorul Tufan Stan îl completează întregindu-l cu alte câteva piese documentare. Sumarul oferă doritorilor pagini de literatură și artă națională. Cartea ni-l înfățișează pe Ioan Vidu în diferite ipostaze: profesor, culegător de folclor, organizator de cursuri pentru dirijorii corurilor sătești și om politic.

A treia carte, o plachetă de poezii cu titlul Poemele fericirii (2018) aparține tânărului poet Ovidiu Gligu. Matematician și teolog prin formare, autorul este în prezent profesor de religie ortodoxă la Bruxelles. Preotul dr. Boris Tasici din Reșița a apreciat efortul trudnic al poetului, ,,un om cu darul de a înmulți frumusețea”.

Poetul Ovidiu Gligu care a primit Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România oferă în acest nou volum imagini vii care își trag seva din viața satului bănățean din zona Oraviței natale.

Erwin Josef Ţigla a prezentat colecția filatelică ,,România și Uniunea Europeană”.

Poezia a întregit în mod integrator manifestarea. Au recitat poezii Costel Simedrea, Ion Grecu și Ovidiu Gligu.

Mihai Chiper, redactorul revistei ,,Arcadia” din Anina o oferit revistei sărbătorite și redactorului acesteia o Diplomă de Onoare cu prilejul împlinirii a 20 de ani de apariție neîntreruptă.

În încheierea zilei la sediul bibliotecii au avut loc alte două evenimente culturale: vernisajul colecției pictorului Viorel Coțoiu (prezintă dr. Ada D. Cruceanu) și o șezătoare literară a poeților prezenți cu acest prilej la Bocșa.

Din partea parohiei Birda a participat preotul dr. Valentin Bugariu.

,,Suflet nou”, nr. 318-321 / 2019

   Prin amabilitatea dl. prof. Traian Galetaru, am primit patru numere ale revistei ,,Suflet nou” de la Comloșu Mare pe lunile martie – iunie a. c..

   Așa cum îi șade bine unei publicații sătești reprezentative din sumarul celor patru numere am reținut medalioane ale unor personalități, pagini de etnologie bănățeană, cronică locală, istorie literară, recenzii și poezie.

  Am reținut din galeria personalităților bănățene câteva chipuri: ,,Nicolae Brânzeu un duhovnic-cărurar în mijlocul mirenilor” (autor: prof. dr. Constantin-Tufan Stan, nr. 318, p. 3); ,,Balerinul uzdinian Aurel Miloș (1906-1988)” (autor: Vasile Barbu, nr. 318, p. 9); ,,Părintele Bugariu (1861-1925 învățător în comuna Tășnad, Bihor, originar din Lunga” (autor: Ioan Olărescu, p. 10-11).

    Etnologia Banatului este prezentă prin studiul ,,Paștele în zona Banatului” realizat de prof. Marius Cosmin Cimpoaie și prof. Adela Simona Belu (nr. 319, p. 4-5).

  Contribuția localității este reprezentată prin mai multe evenimente din care am reținut două: participarea delegației comloșene la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului: ,,Drumul spre sfințire” (autor: pr. Cezar Cojocariu, nr. 319, p. 1-2) și organizarea de parohia Comloșu Mare a conferinței preoțești de primăvară: ,,Conferință preoțească despre satul românesc, la Comloșu Mare, Timiș” (Diac. Răzvan Fibișan, nr. 321, p. 1).

   Prof. Lucia Elena Popa iscălește o inedită pagină de istorie literară dedicată Poetului Național în articolul: ,,Imaginea lui Mihai Eminescu în conștiința epocii sale” (nr. 320, p. 2-3).

   Între volumele prezentate amintim volumul Cărășeni de neuitat iscălit de prof. univ. dr. Constantin N. Falcă și recenzat de dr. Florin-Corneliu Popovici (nr. 318, p. 12).

   O substanțială contribuție poetică este semnată de Petru Chira, Al. Florin Țene, Alexandru Băran, Gavril Balog, Ioan Miclău Gepianul, Dănilă Surulescu.

    Revistele pot fi consultate la biblioteca parohială din Birda.

Valentin Bugariu, Gătaia. Monografie, Editura Sitech, Craiova, 2018, 438 p.

Istoriografia contemporană cuprinde o în dinamica ei actuală o accentuată latură de evidenţiere a trecutului localităţilor. Motivele proliferării scrierilor monografice sunt legate de dezvoltarea firească a societăţii româneşti şi de buna dorinţă a elitelor culturale locale înspre a aşterne neutării evenimentele, instituţiile şi personalităţile care au definit în timp devenirea comunităţilor din care aparţin.

Banatul, un spaţiu românesc fruntaş prin exprimarea în istorie, a fost lăudat pentru modul în care şi-a temeluit existenţa, iar cultura, progresul social şi mentalitatea locuitorilor din Banat au fost dintotdeauna emblematice. Din fericire, cercetarea monografică bănăţeană s-a înscris şi ea în acest trend ascendent. Au apărut monografiile unor importante personalităţi ale locului, monografii de instituţii şi numeroase monografii de localităţi, scopul declarat al acestora fiind o cunoaștere amănunţită a evenimentelor „mărunte” care au contribuit la înfăptuirea momentelor istorice generale.

În duhul celor exprimate până acum, cercetarea monografică intitulată Gătaia. Monografie, avândul ca autor pe Preacucernicul Părinte dr. Valentin Bugariu, este o întreprindere valoroasă şi voluminoasă. Valoroasă pentru că aduce în atenţie trecutul unei importante localităţi bănăţene şi voluminoasă pentru multitudinea de informaţii istorice expuse pe mai mult de 400 de pagini.

Lucrarea amintită respectă întru totul exigenţele unei monografii exemplare. Planul porneşte de la cadrul natural şi geografic al zonei, trece prin istoria locului, a instituţiilor – între care la loc de cinste se află Şcoala şi Biserica – tratează dezvoltarea economică a comunităţii, apoi demografia, tradiţiile şi aspecte din multiculturalitatea zonei. De remarcat că fiecare informaţie istorică este susținută ştiinţific, cartea având un aparat infrapaginal cu peste 600 de note şi o bibliografie care însumează 335 de surse cercetate. Toate acestea recomandă cartea Părintelui Valentin Bugariu ca o lucrare monografică excepțională, cu valoare istoriografică indiscutabilă.

Trecând la conţinut, remarcăm faptul că autorul a folosit informaţie istorică diversă, culeasă din arhive bisericeşti şi laice, din cărţi şi studii, din scrieri literare şi memorialistice, din periodicele vremii şi din surse orale. Fineţea limbajului cărţii ne descoperă vocaţia literară a autorului, care a reuşit să creeze un text eminamente istoric, dar fără asperităţile şi laconismul de multe ori întâlnit în textele istorice. De aici se observă şi pasiunea pe care Părintele Valentin Bugariu o are pentru condei, lucrul lăudabil şi remarcabil

Pentru că a apărut în anul centenar al României Mari, după cum însuşi autorul mărturiseşte, „Monografia se doreşte un act de cinstire a înaintaşilor, de admiraţie a culturii şi civilizaţiei bănăţene din vremuri de mărire, cum ar întări Mihail Gaşpar (fiu al locului n.n.). Iar tipărirea volumului în anul 1918, o amintire smerită la 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, pentru eroii căzuţi pentru libertatea, independenţa şi unitatea tuturor românilor.” (Argument, p. 8)

Observăm din cele enunţate anterior că lucrarea Gătaia. Monografie este o jertfă săvârșită din mâini preoţeşti, din aceleaşi mâini care aduc pentru comunitate jertfa euharistică. Şi de aici valoarea cea mai mare a cărţii. Nu trebuie să uităm că Dumnezeu este cel ce proniază istoria şi fără a înţelege lucrul acesta nu ne putem poziţiona firesc în lume şi în existenţă. Aşa judecând lucrurile, viziunea pe care ne-o oferă Părintele Valentin Bugariu asupra istoriei localităţii Gătaia şi a comunităţilor ce gravitează administrativ şi economic în jurul acesteia este desprinsă din slujirea lui Dumnezeu şi a oamenilor, lucru ce aduce cinstire oamenilor ce vieţuiesc aici.

Pr. Daniel Alic

,,Vatră nouă”, nr. 224 / 2019

   Un nou număr al revistei comunitare ,,Vatră nouă” de la Giarmata Vii cu noi daruri pentru cititori: aparțiția unui ,,Supliment cultural” alături de activități derulate de parohia ortodoxă din localitate: ,,Ziua Universală a Iei, sărbătorită la Giarmata Vii” (p. 20-21). Tot în categoria noutăților se înscriu alte două: Aniversarea Centenarului Unirii Banatului cu România (4 august 2019) și derularea celei de a III-a ediții a Școlii de Vară ,,În Grădina Maicii Domnului” în perioada 2-6 septembrie 2019.

     Revista se deschide cu un Editorial iscălit de Acad. Păun Ion Otiman, ,,Ce ne îndreptățește pe noi, bănățenii, să ne adresăm națiunii române?” (I), o pledoarie caldă asupra contribuției Banatului la dezvoltarea economică a României (p. 2-3).

   Din rubrica ,,Istorie și spiritualitate” aflăm noutăți despre ,,Istoria Iei românești” mărturisite de părintele Vasile Suciu, autorul articolului și redactorul șef al revistei: ,,…Cămașa era confecționată din pânză de in sau de cânepă, din borangic sau mătase. Simbolul cel mai des întâlnit era crucea, simbol solar stilizat poziționat central” (p. 6).

   Suplimentul ,,Iconostas” al revistei oferă o nouă și substanțială rubrică ,,Supliment cultural” deschis de Înaltpresfințitul Ioan, Mitropolitul Banatului care a publicat aici o comunicare științifică ,,Cultura din pridvorul neamului” (p. 10-11).

    Prof. univ. Carmen Bulzan și Pr. Vasile Suciu oferă cititorilor un material intitulat ,,Satul românesc – Vatră de spiritualitate creștină”, prezentat în cadrul Simpozionului Internațional închinat Centenarului Banatului ținut la filiala Academiei Române din Timișoara.

     În cadrul acestui bine documentat material sociologic aflăm date despre rolul Bisericii: ,,Biserica a rămas singura instituție care adună laolaltă oamenii satului și care păstrează obștea în jurul valorilor moral-creștine pe care le promovează și cu care se identifică” (p. 16).

    Tot în cuprins regăsim și alte rubrici tradiționale: ,,Învățământ”, ,,Sfatul specialistului”, ,,Info șah”, poezie, rețete culinare și cronica parohială.

     Felicităm echipa redacțională, pe părintele Vasile Suciu pentru reușita acestui număr!

,,Bocșa Culturală” nr. 2 (105) / 2019

   Cu bucurie aflăm de apariția unui nou număr al prestigioasei reviste ,,Bocșa Culturală”. Din articolul de fond aflăm de o aniversare minunată ,,Bocșa culturală a împlinit 20 de ani!”. Autoarea materialului este doamna bibliotecar Gabriela Șerban directorul Bibliotecii Orășenești ,,Tata Oancea” din Bocșa și redactorul șef al publicației editată de biblioteca orașului de pe Bârzavă.

 Din cuprinsul articolului aflăm că revista a avut două precursoare ,,Bocșa 2000-buletin informativ” (1997-1998) – 9 numere și ,,Ramuri” (1997-2000) – 5 numere, cea de a treia ,,Bocșa Culturală” a apărut în 2000 sub îngrijirea doamnei Gabriela Tiperciuc. An de an revista a crescut oferind cititorilor pe lângă informații culturale din viața urbei și știri din viața spirituală a Banatului.

 Tot în sumar găsim pagini de istorie cu tematică a Centenalului Banatului (1919-2019): ,,Caraș-Severin: un județ cu istorie și tradiție” de Ion Grecu și ,,Un document despre împărțirea Banatului din 1919” de Mircea Rusnac.

  Principalele rubrici îndeamnă la prețuire și cinstire a valorilor locale, de comemorare a personalităților bănățene. Concursul ,,Gânduri către Dumnezeu”, ediția a XII-a, un regal al contribuțiilor eleviilor din latura religioasă. De reușita acestei întreceri se ocupă aceeași harnică inițiatoare de activități culturale: Gabriela Șerban.

   Tot în cuprins iubitorii de cultură locală pot găsi: istorie și cronică literară, istoria a Banatului, prezentare de carte, poezii și proză (roman și jurnal) toate reunite sub cupola unor rubrici permanente.

     Felicităm pe relizatorii acestei frumoase și valoroase reviste bănățene, pe competenții editori și pe cei care sprijină financiar publicarea ei. Gânduri senine îi dăruim distinsei doamne Gabriela Șerban, harnică și competentă diriguitoare a culturii bănățene.

     La mulți ani!

Reacții la activitățile Școlii de Vară

   În perioada 1- 3 iulie 2019 s-a desfășurat la parohiile Gătaia, Birda și Voiteg activități (religioase, educative, sportive) grupate sub genericul Școala de Vară. Toate aceste activități au avut ca finalitate întărirea comuniunii în rândul copiilor, dezvoltarea creativității specifică vârstei, dobândirea de noi cunoștiințe precum precum și ore de destindere prin sport și vizitarea unor obiective economice.

   Au primit câteva reacții pe care le vom publica:

  Bianca Bădiță, profesor: ,,Activitățile Școlii de Vară, organizate de parohiile Gătaia, Birda și Voiteg, au oferit copiilor o alternativă sănătoasă de socializare, dar și de formare a personalității în cadrul bisericii prin diverse activitățăți atractive.

       Dezvoltarea abilităților practice și întărirea celor teoretice, responsabilizarea copiilor, implicarea acestora în activități concrete, lucrul în echipă, socializarea, sunt unele din beneficiile implicării în cadrul Școlii de vară.

       Activitățile au fost constituite în jurul conceptului de învățare continuă combinată cu învățarea liberă în alt cadru decât cel școlar – în biserică – acolo unde copiii învață că totul începe cu o rugăciune către Dumnezeu.

     Apropierea sufletească de Sfânta Biserică a creat o atmosferă ideală stimulării comuniunii, creativității și competiției.

        Finalitatea proiectului a fost un real câștig pentru participanți iar experiența acumulată le va fi de folos în special pentru zidirea lor duhovnicească și educațională”.

       

Weisz Markus, elev liceu: ,,Eu cred că aceste zile au fost unele reușite în primul rând datorită activităților desfășurate în echipă, pentru a ne aduce pe toți în comuniune și astfel dându-ne posibilitatea de a ne împrieteni unii cu alții. Mai cred și că a fost foarte bună ideea domnului părinte de a ne ruga unii pentru alții, pentru ca doar prin munca si rugăciune putem realiza ceea ce ne propunem.

       Cred că ce s-ar mai fi putut adăuga ar fi fost o oră sau două de religie deschisă, un fel de cultură generală religioasă, poate ar fi o cale mai bună în a învăța să fim mai aprope de biserică (toți)”.

       Orășanu Alexandru, elev gimnaziu: ,,Următoarea prezentare ar putea fi despre relația Bisericii Ortodoxe cu cea Catolică, Protestantă, vechi-orientale; Relația Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte biserici ortodoxe; Despre sinoadele unioniste (Ferara-Florența).

Școală de Vară în parohia Voiteg

 

 La biserica cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Voiteg s-a desfășurat în 3 iulie Școala de Vară organizată împreună cu parohiile Birda și Gătaia.

   Programul a fost pregătit de P. C. Părinte Dragan Giorgiev, parohul locului și a debutat cu un moment liturgic, citirea Acatistului Sfintei Treimi de către participanți.

      După otpustul slujbei în foișoarele din curtea bisericii s-au desfășurat ateliere de creație sub titlul de origami, adică arta plierii hârtiei colorate rezultând flori, vapoare, iepușași ș. a.. Tot acum au fost jucate partide de șah, rummy, moara etc.

    Pe terenul de fotbal s-a jucat un meci între participanți. Reveniți în curtea bisericii aici fost organizat un concurs de muzică în care și-au dat concursul mai mulți copii. Au interpretat cântece: Denisa Scrofan, Anamaria Giorgiev, Ana Negrea, Mădălina Popescu și Alexandru Orășanu. Hora prieteniei a încheiat activitățile zilei.

   Ultimul popas a fost făcut la fabrica Tehnica din Voiteg unde participanții au văzut halele de pregătire și finisare a lemnului precum și mini zoo-ul de aici.

    De remarcat a fost prezența doamnei prof. Camelia Fogaș, directorul Școlii Gimnaziale din Voiteg, precum și a prof. Bianca Bădiță, prof. Nicoleta Brădeanu, a preotesei Ana Maria Giorgiev la derularea activităților zilei

    Bucuria, veselia, prietenia au fost pașii făcuți de fiecare din cei 37 de participanți și în această zi.

Școala de Vară la Birda

Marți, 2 iulie în ziua prăznuirii Sfântului Voievod Ștefan cel Mare a fost organizată o zi închinată acestei cinstiri. La orele dimineții a fost oficiat Acatistul Binecredinciosului Voievod Ștefan și Sfânt de către un sobor compus din participanți la Școala de Vară, preoți și copii. Rugăciunea a fost urmată de o cateheză susținută de P. C. Părinte Valentin Bugariu, parohul bisericii din Birda cu tema: ,,Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare în religie, istorie și literatură”. Lecția de religie a fost realizată cu ajutorul videoproiectorului oferind privitorilor informații și imagini din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Au fost abordate mai multe subiecte care fac referire la cultul domnitorului reflectat în istorie și literatură (cronicari, Alecsandri, Bolintineanu, Delavrancea, Iorga, Sadoveanu, Mihail Gașpar).

O temă practică a reprezentat-o ,,Forme de cinstire ale Sfântului” cu exemple de cinstire personală și comunitară.

            Tot pentru a ilustra cateheza a fost organizată o expoziție de carte istorică și literară și icoane reprezentându-l pe Ștefan cel Mare și Sfânt.

         Tot ca o formă de cinstire adusă Sfântului Voievod a fost organizat un Atelier de desen și pictură cu tema: ,,Chipul Sfântului Ștefan văzut de mine”.

            În partea a doua a activității au fost organizate momente de destindere prin sport: tenis de masă și fotbal.

           La finalul întâlnirii prin amabilititatea domnului Ing. Florin Stoian s-a făcut un popas la Fabrica de Hârtie ,,Group Nitmar” din Birda unde participanții au văzut procesul tehnologic de fabricare (rolare, tăiere, etichetare, ambalare).

            S-au bucurat de toate aceste activități cei 31 de copiii din Gătaia, Boiteg și Birda, însoțiți de părinții Călin Negrea și Dragan Giorgiev, profesorii Nicoleta Brădeanu și Bianca Bădiță, preoteasa Veronica Bugariu și alți însoțitori.

            Și această activitate a fost realizată prin sprijinul domnului Marius Stoian, primarul Comunei Birda și al doamnei prof. Sorina Onița, directorul Școlii Gimnaziale din Birda.

Școala de Vară în parohia Gătaia

   În 1 iulie a debutat Școala de Vară în parohia Gătaia. Proiectul educațional ajuns la cel de al doilea an se desfășoară în colaborare cu parohiile Birda și Voiteg.

    La orele dimineții cei 32 de copii proveniți de la cele trei parohii însoțiți de P. C. Părinți Călin Negrea, Valentin Bugariu și Dragan Giorgiev și profesorii Nicoleta Brădenu și Bianca Bădiță, preoteasa Adriana Negrea s-au întâlnit în biserica cu hramul ,,Învierea Domnului” din orașul Gătaia pentru derularea unor activități educative, ludice și sportive.

    Ziua a debutat cu un moment de rugăciune din Canonul de Rugăciune al copiilor slujit de participanți.

        Tot în biserică s-a desfășurat primul atelier al zilei care a vizat verificarea cunoștiințelor biblice intitulat ,,Doamne învață-ne să ne rugăm!”. În cadrul acestuia copiii au format grupe tematice care s-au păstrat pe întreaga zi. Tot în categoria cunoștiințelor teoretice stă și completarea unor rebusurilor cu conținut biblic.

        În curtea bisericii s-a desfășurat cel de al doilea atelier care a verificat cunoștiințele practice prin realizarea unor cruci din lemn și împodobirea și decorarea unor borcane folosindu-se materiale textile și diverse semințe. La finalul activităților au fost derulate meciuri de șah și tenis de picior.

     După prânz în biserică s-au formulat concluziile acestei zile: acumularea de noi cunoștințe și deprinderi, verificarea acestora, legarea unor noi prietenii precum și petrecerea unei zile fără rețelele de socializare și munca în echipă.

       La final toți participanții au mers pe arena echipei de fotbal Progresul din localitate unde au jucat un meci de fotbal.