Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, în organizarea
Mitropoliei Banatului și a Parohiei Sfântul Prooroc Ilie și Sfântul Ierarh Spiridon
al Trimitundei, la inițiativa P. C. Părinte lect. univ. dr. Daniel Alic s-au
desfășurat la Timișoara lucrările Simpozionului ,,Centenarul bănățean. Un secol
de administrație românească la fruntariile României” cu participare
internațională, națională și locală.
Debutul Simbozionului a
avut loc în sala de festivități a Mitropoliei Banatului cu deschiderea festivă
urmată de patru comunicări în plen. Cuvântul de întâmpinare a fost rostit de
Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Chiriarhul Eparhiei Timișoarei. Din prezidiu
alături de Părintele Mitropolit a făcut parte: Acad. Ioan Aurel Pop,
președintele Academiei Române, Acad. Ioan Bolovan, Pr. Prof. univ. dr. Nicolae
Chifăr și Prof. univ. dr. Sorin Șipoș.
Duminică, 28 iulie a fost
oficiată Sfânta Liturghie arhierească pontificată de Înaltpreasfințitul Părinte
Mitropolit Ioan și Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Timotei, arhiepiscopul
Aradului în biserica parohiei Fabric. Alături de ierarhi au slujit
reprezentanți de la Centrul Eparhial din Timișoara, clerici invitați la
Simpozion și preoții parohiei. După otpustul Sfintei Liturghii a fost dezvelit
bustul protopopului Ioan Oprea, participant la evenimentele anilor 1918-1919.
Bustul amplasat în curtea bisericii parohiale este lucrarea maestrului Aurel
Gheorghe Ardelean. La serviciile liturgice au participat alături de clerici,
oficialități locale, invitați și mulți credincioși.
De la orele 16,00 a avut
loc a doua zi de susținere a comunicărilor științifice de astă dată în Sala de
festivităti a Parohiei ,,Nașterea Maicii Domnului”-Iosefin din Timișoara.
Cuvântul de bun venit a fost susținut de Preaonoratul Părinte vicar eparhial
Ionel Popescu, parohul bisericii. Acesta a prezentat istorica sală parohială
care după Dictatul de la Viena a adăpostit cursurile Academiei Teologice de la
Oradea refugiată la Timișoara. Casa culturală a fost ridicată alături de
biserică de primul paroh al bisericii preotul Ioan Imbroane sprijinit de
avocatul Emanuil Ungurianu care a ajuns primul consilier cultural al Episcopiei
Timișoara. În semn de prețuire slujitorii de astăzi ai parohiei au ridicat două
busturi pentru a cinsti memoria ctitorilor.
Prezidiul acestei zile a
fost format din pr. prof. dr. Nicolae Chifăr, decanul Facultății de Teologie
,,Andrei Șaguna” din Sibiu, prof. univ. dr. Mircea Măran de la Școala de
Înalte Studii pentru Educatori din Varseț și dr. Mircea Gheorghe Abrudan,
cercetător științific la Institutul de Istorie ,,George Barițiu” al Academiei
Române din Cluj-Napoca.
Șirul
comunicărilor a fost deschis printr-o evocare a Preasfințitului dr. Danil
Stoenescu intitulată ,,Episcopia Daciei Felix și recuperarea spirituală a
Banatului de sud”. Sub forma unor mărturii istorice și amintiri decantate în
timp, conferențiarul a prezentat viața spirituală a românilor din Serbia în cei
16 ani de arhierie: ridicarea de noi biserici la Mesici și Malainița, trei noi
protopopiate în Alibunar, Covin și Biserica Albă, cruci de cimitir și la
intrarea în localități ș. a.
Pr.
prof. Nicolae Chifăr a expus tema ,,Marea Unire de la 1918. Realizare și
consolidare” în care a arătat faptul că unirea a fost rezultatul voinței
românilor și a ilustrat expunerea cu pasaje din pastoralele mitropolitului
Nicolae Bălan.
Av.
Lazăr Gruneanțu împreună cu dr. Vasile Dudaș au realizat lucrarea ,,Din
contribuția avocaților români la instararea administrației românești și
organizarea justiției în județele Caraș-Severin și Timiș-Torontal”. În cadrul
expunerii, au fost prezentate diverse legi, decrete și ordine care au rămas în
vigoare după Unire, a fost prezentată situația justiției care în Transilvania,
Banat, Crișana și Maramureș din totalul
magistraților (definitivi, stagiari, notari) însumând 1950 de persoane doar 100
erau români, iar în Banat, 5, 3 devinitivi la Timișoara, Arad și Becicherecu
Mare și 2 stagiari. În încheierea comunicării au fost prezentate câteva
medalioane de juriști români din Banat.
Prof.
Mircea Măran în ,,Românii din Sefcherin. O comunitate dispărută” a prezentat
auditoriului drama românilor din amintita localitate care în decursul unei
singure generații s-a desnaționalizat. Românii au venit la Sefcherin în veacul
al XVIII-lea din Rășinari, Banat, Oltenia, iar în 1919 ei erau deja sârbizați.
În acest sens bazându-se pe o documentare arhivistică, prof. Măran a realizat
chiar o listă din care amintim câteva nume: Daba Alexie, Țaran Lazar, Toporaș
Lazar, Rumân Iosif ș. a.
O
interesantă expunere a fost realizată de cercetătorul științific
Mircea-Gheorghe Abrudan în lucrarea ,,Contribuția Bisericii din Banat la
făurirea și consolidarea Marii Uniri” în care s-a vorbit de hotărârea românilor
din 1831 de la Ciacova unde s-a cerut înființarea unei Mitropolii naționale pentru
românii ardeleni și bănățeni. Mitropolitul Andrei Șaguna a lăsat prin testament
50.000 florini pentru înființarea a două noi eparhii la Cluj și Timișoara.
Au
mai susținut comunicări profesori, arhivari, profesori de teologie, muzicologi,
doctoranzi.
Din
partea parohiei Birda, preotul dr. Valentin Bugariu a prezentat comunicarea
,,De la Marea Unire la Revoluția de la 1989. Gătaia – Studiu de caz” în care
autorul a pornit de la pregătirea Marii Uniri la Gătaia, apoi reforma agrară
din 1921 și întemeierea Coloniei Gătaia. Apoi a fost prezentat Al Doilea Război
Mondial și participarea ofițerilor Otto Benedict și Ion Șuța. A treia etapă a
însemnat: instaurararea regimului comunist și efectele imediate:
naționalizarea, colectivizarea și militarizarea zonei precum și participări
locale la Revoluția din 1989.
