În Duminica a VI-a după Rusalii a fost omagiat Centenarul Unirii Banatului
cu România în parohia Birda la biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail
și Gavriil” din localitatea Sîngeorge, filia parohiei amintite. Totodată a fost
cinstită împlinirea a 100 de ani de administrație românească la Timișoara prin
alegerea avocatului dr. Aurel Cosma în demnitatea de prefect al județului
Timiș.
Sărbătoarea a debutat cu
oficierea Utreniei, a Sfintei Liturghii și a slujbei Tedeumului de mulțumire în
biserica din Sîngeorge. În cadrul Sfintei Liturghii mai mulți copii s-au
împărtășit cu Trupul și Sîngele Domnului.
Cateheza cu tema ,,100 de
ani de administrație românească în Banat” a fost pregătită și susținută de P.
C. Părinte Valentin Bugariu, parohul locului în format power-point. Proiecția a
fost realizată de elevul Weisz Markus.
În cadrul cuvântării a
fost abordate câteva probleme ale perioadei anilor 1918-1919. La Marea Adunare
de la Alba Iulia cei 197 delegați din Banat au votat pentru unirea provinciei
cu România. Banatul însă a rămas în afara granițelor României din pricina
disputelor teritoriale. Chiar dacă la intrarea în Războiul cel Mare, Marile
Puteri au garantat prin Tratatul de Alianță de la București (1916) ca Țara
Banatului să fie în întregime României, la Conferința de Pace de la Paris
(1919) și prin Tratatul de la Sèvres (1920), Banatul a fost împărțit
între România, Serbia și Ungaria. Pentru fixarea granițelor a existat o luptă
diplomatică și petiționară. Unul dintre cei care au militat pentru păstrarea
Banatului întreg a fost clericul Avram Imbroane care în coloanele ziarului
,,Banatul” s-a exprimat asupra faptului că frontiera trasă în 1919 și definitivată
în 1924 nu satisface pe nimeni. Rezolvarea acestei probleme s-ar fi putut
înfăptui printr-un referendum.
Banatul
a rămas în afara granițelor României și din pricina proclamării Republicii
bănățene (31 octombrie 2018 -21 februarie 1919), a ocupației militare sârbe (21
februarie – 27 iulie 2019). Populația din Banat a avut de suferit, între cei
care au îndurat închisoare la Vârșeț îl amintim pe preotul Ioan Mărgineanțu,
paroh în Birda și participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Unitatea
fizică, cea economică a Banatului a fost ruptă, unitatea sprituală (limba,
credința și tradițiile) i-a ținut
legați pe românii bănățeni care trăiesc astăzi în România, Serbia și Ungaria.
La
finalul sărbătorii mai mulți elevi au interpretat poezii în grai bănățean și
cântece foclorice care ilustrează valorile procinciei dintre Mureș, Dunăre și
Tisa: graiul, portul, bunătatea, sărbătorile bisericești, hărnicia, jocul,
cântecul care sfințesc locul devenit ,,colț de rai”. Au interpretat poezii și
cântece elevii Tudor Scrofan, Denisa Scrofan și Alexandru Orășanu.
