joi, 28 decembrie 2017

,,Bocșa Culturală”, nr. 4 (99) / 2017

A apărut la Bocșa prestigioasa revistă ,,Bocșa Culturală” ajunsă la cel de al 99-lea număr. Realizată și trudită de bibliotecarul și managerul cultural Gabriela Șerban, - ea – revista reușește să ofere locuitorilor din orașul de pe Bârzavă, bănățenilor dar și tuturor iubitorilor de cultură sub diferitele ei forme de exprimare (literatură, lingvistică, critică literară, muzicală și plastică) pagini de creație artistică neîntrecută în viața culturală a provinciei dintre Dunăre și Mureș. Adăugăm noi că astfel izvodit cuprinsul fiecărui număr rămâne cu fiecare apariție la un standard înalt, lucru care nu poate decât să ne bucure pe noi cititorii acestei reviste.
            Rubrica cea mai bogată a acestei reviste intitulată ,,Evenivente” ilustrează: desfășurarea unui festival, organizarea unei expoziții plastice, prezentarea unui scriitor, dar și participarea bibliotecarului Gabriela Șerban la două festivaluri internaționale la Belinț și Oravița și recenzii.
            La Bocșa în organizarea Primăriei din localitate a fost realizat: ,,Festivalul și Concursul Național de interpretare a romanței și a liedului ˂˂Nicolae Florei>>, 2017. De la idee la concretizare”. Gabriela Șerban în partea introductivă semnează un medalion biografic: ,,In memoriam Nicolae Florei – fișă de dicționar” (p. 2). În 2015 a fost organizat un spectacol la împlinirea a 15 ani de la trecerea în eternitate a basului bocșan. Iar în 2017 s-au prezentat la festival 18 concurenți din 20 înscriși din Timișoara, București, Drobeta Turnu Severin, Voșlobeni (Harghita), Arad, Reșița, Dumbrăvița (Timiș), Deleni, Târnăveni (Mureș), Băilești (Dolj), Oravița, Câmpulung (Argeș). Aceștia au fost acompaniați la pian de maestrul Horia Făgărășan, Marcela Costea, profesori la Facultatea de Muzică din Timișoara și Radu Vincu (vioară). La finalul concursului au concertat solistele: Maria Tudor, Sonia Vlaicovici și Maria Petchescu din Timișoara. (p. 3-4).
            Gabriela Șerban este animatorul unui alt popas cultural, de astă dată plastic la Biblioteca Orășenească ,,Tata Oancea” din localitate. Pe 20 octombrie 2017 a fost vernisată expoziția intitulată ,,Natură” în cadrul căreia au expus: Livia Frunză, Niculina Ghimiș și Flavia Grădinaru din Reșița. Moderatori au fost: Gabriela Șerban și Gustav Hlinka. Tot la bibliotecă a fost prezentat Ionel Sporea, scriitor și poet bănățean născut la 19 iulie 1957 la Timișoara dar adoptat de orașul Bocșa încă din copilărie, sportiv și mai ales performer în tenisul de masă prin intermediul căruia a locuit în Belgia și Canada. În fața publicului bocșan au fost prezentate două realizări cărturărești: Dincolo de iubire și ură –roman autobiografic în 3 volume și Insula trandafirilor (poezie). Au vorbit cu acest prilej: Gabriela Șerban, med. Mihaela Ghițu, fostă colegă a autorului și înv. Marcela Chitescu, primul dascăl. (Cf. ,,˂˂Natură>>… și oameni frumoși la Bocșa”, p. 7; Idem, ,,NoeIIS, un nou nume pe harta culturală a orașului Bocșa”, p. 8).
            Rubrica ,,Să ne prețuim valorile!” punctează un eveniment orăvițan: ,,Fascinația lecturii, fascinația călătoriei… In memoriam Ioan Nicolae Cenda” (autor: Gabriela Șerban). Între 30 septembrie – 1 octombrie a. c., a fost organizat Festivalul Interanțional de Literatură ,,Ioan Cenda”. La această primă ediție s-au înscris 17 concurenți iar marele premiu a fost obținut de Flavia Adam din Târgu Mureș. (p. 14). Același autor, iscălește medalionul comemorativ ,,In memoriam Gheorghe Luchescu” prezentat drept comunicare științifică și publicat și în revista ,,Arhanghelul” (Birda), nr. 4 (24) /2017, p. 2. (Mulțumiri și pe această cale).
            Iacob I. Voia își continuă studiul: ,,Povestire din istorie: 2 Evoluția Banatului ca provincie austriacă / austro-ungară” cu capitolul: ,,Cultura și religia”. Am reținut din această expunere paradoxul bănățean: ,,Niciuna din provinciile românești nu are o cultură etnografică, anonimă populară, atât de diferențiată ca Banatul, dar în același timp niciuna din provinciile românești n-a dat relativ așa puține personalități creatoare ca Banatul…”. (p. 16).
            Prof. dr. Vasile C. Ioniță reușește să scoată din uitare una din personalitățile din Banatul de odinioară și din totdeauna: ,,Lucian Costin. 130 de ani de la naștere”.
            Profesorul, cercerătorul și scriitorul Lucian Costin (n. Ioan Gheorghe Costiniuc) s-a născut în 28 august / 11 septembrie 1887 în Lisaura, localitate aparținătoare Ipoteștiului. A urmat liceul la Suceava apoi Geografia timp de 4 ani la Universitatea din Cernăuți, cu doi ani de specializare la Viena între 1914-1916. S-a aflat din tinerețe sub influența binefăcătoare a folcloristului Simion Florea Marian care i-a fost și mentor.
            După absolvirea studiilor postuniversitare din capitala Imperiului a fost numit profesor de Geografie la Suceava, iar din 1919 la Oravița și Caransebeș în Banat. A trecut la cele veșnice la numai 64 de ani în 1951 la Caransebeș. Pentru opera poetică a fost apreciat de G. Călinescu, iar pentru cercetarea folclorică de Al. Rosetti. A fost vizitat la Caransebeș de Liviu Rebreanu.
            Prof. Ioniță punctează lucrările care compun opera folclorică: Graiul bănățean, Balade, istorioare, legende și anecdote, Timișoara, 1926, Doine și romanțe, Timișoara, 1927. Tot acum este reluat volumul din 1926 în două volume: Balade și Basme și istorioare. A urmat în 1942 un volum la Craiova intitulat: Ghicitori bănățene. Postum este cuprins în crestomația: Flori alese de poezie populară, București, 1960.
            Pentru activitate profesională și cea scriitoricească a fost ales membru corespondent al Societății Regale de Geografie a Academiei din München și membru activ al Societății Scriitorilor Români din Banat. (p. 20-22).
            Tot în acest număr al revistei ,,Bocșa Culturală” regăsim: poezie, prezentări de carte, fragmente de roman, o rubrică utilă și întrăgită în același timp: ,,Să vorbim corect românește!” (Prof. Stela Boulescu).

            Felicităm și pe această cale pe valorosul și neobositul redactor șef pentru acest număr, pentru calitatea și alegerea temelor și a colaboratorilor. Dorim acum la sfârșit de An: LA MULȚI ANI! truditorilor bibliotecii, colaboratorilor și cititorilor revistei!