Gânduri la Ziua Națională

         Sărbătorim la sfârșitul lui Noiembrie și în prima zi a lui Decembrie două momente deosebite din istoria spiritualității poporului român: Ziua Sfântului Apostol Andrei (30 Nov.) încreștinătorul românilor și Ziua Națională (1 Dec.) ca moment al unității și solidarității românilor fărâmițați în cele trei Țări Românești.

            Mândria că suntem români, că avem valori incontestabile care ne-au menținut ca popor de-a lungul vremii. O cultură bună sau rea, dar superioară multora care ne-a fost reazim și datorită căreia nu am fost asimilați de popoarele care vremelnic ne-au stăpânit. Și cu toate acestea am rămas străjeri ai Carpaților, ai câmpiilor mănoase până la Marea cea mare.

            Capcana contemporaneetății constă în părăsirea valorilor naționale strivite de tăvălugul nu întotdeauna civilizator al Europei. De aceea și întrebarea justă de ce să sărbătorim?

            Sărbătoarea religioasă și cea națională sunt momente în care dăruim sufletului nostru hrană îmbelșugată, trupului tihnă și omului întreg privire spre Veșnicia udată de lacrimiile și sângele înaintașilor, temelia țării. Grija față de ȚARĂ ar trebui să ne fie tuturora CREZUL existenței de zi cu zi. Patria ca loc de taină, locuință nu doar al generației de astăzi cît și a moșilor și strămoșilor noștri.

            De aceea uitând măcăr acum de egoismul și individualismul nostru să cinstim ziua, ca o rememorare a începuturilor apostolice ale creștinismului românesc și a desăvârșirii unității statale a românilor din provinciile istorice. Să înălțăm o rugăciune, să aprindem o lumânare, să dăruim o floare Jertfei celor care nu mai sunt dar care ne-au dăruit nouă o Țară frumoasă cum alta nu mai e. Așa cum odinioară poetul nepereche Nichita Stănescu afirma: ,,Limba română este patria mea” și noi să ne facem Patrie din valorile națiunii noastre: limba, credința și tradițiile noastre.

            Un gând străbate clipa:

            La mulți ani ROMÂNIA! La mulți ani ROMÂNE!

            

Premierea elevilor la Concursul Județean de Religie ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”

Marți 29 Noiembrie cu începere de la orele 9,00 a avut loc la Școala Gimnazială din Birda festivitatea de premiere a elevilor care au participat la Concursul Județean de Religie ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”, faza zonală desfășurată în 7 Noiembrie la Liceul Teoretic ,,Sfântul Nicolae” din Deta.

Au fost premiați copiii: Noje Flavia și Prună Sarah, cls. a II-a la poezie și desen și Murgea Cristian, cls. a VI-a și Weisz Markus, cls. a VIII-a la desen și eseu religios.

Tuturor participanților sincere felicitări!

 

In memoriam Nicolae Bocșan, Editura Tim, Reșița, 2016, 199 p..

Prin grija și truda doamnei Gabriela Șerban și a părintelui Silviu Ferciug de la Bocșa a fost editat cel dintâi volum comemorativ închinat profesorului universitar și cercetătorului trecutului istoric, Nicolae Bocșan intitulat In memoriam Nicolae Bocșan, volum îngrijit de Gabriela Șerban și pr. Silviu Ferciug, Editura Tim, Reșița, 2016, 199 p..

            Cartea a apărut la prestigioasa editură reșițeană condusă de domnul Gheorghe Jurma, critic literar și editor prin vocație în cadrul colecței ,,Bocșa – istorie și cultură” realizată de Biblioteca Orășenească ,,Tata Oancea” din Bocșa la inițiativa aceluiași bibliotecar și animator cultural Gabriela Șerban, directorul Bibliotecii Orășenești.

            Prefața volumului este iscălită de Gh. Jurma care precizează: ,,La scurtă vreme de la despărțirea de Nicolae Bocșan (1947-2016), orașul natal al istoricului cinstește memoria acestei personalități reprezentative a Bocșei și a culturii române prin realizarea cărții de față. Doi intelectuali destoinici – biblioteca Gabriela Șerban și preotul Silviu Ferciug – s-au îngrijit să aducă în cuprinsul volumului informații și caracterizări variate care să contureze cât mai clar și solid un portret care de acum se înfățișează eternității”. (p. 5).

            Cuprinsul cărții este deosebit de bogat și variat structurat pe temele majore ale studiului monografic: viața, opera (lista lucrărilor științifice (p. 15-63) însoțită de ilustrații ale acestora (p. 64-67). Medalionul biobibliografic este susținut de două mărturii ale istoricului Bocșan prezent în urbea natală la decernarea titlului de Cetățean de Onoare (2008) și lansarea unui volum închinat Corului bisericesc din Bocșa Română (2015). O altă dovadă de cinstire o reprezintă amintirea istoricului Bocșan în răbojul vremii cu cel mai nobil înțeles etimologic și anume acela de ,,a i se uita cuiva răbojul”, deci și acela de ,,a-l uita moartea”. Sunt amintite trei astfel de reușite: Gabriela Șerban, ,,Din inimă vă mulțumesc și mărturisesc: iubesc Bocșa și bocșenii mei!” (p. 85-92); Titus Crisciu, ,,Istoricul Nicolae Bocșan la 60 de ani” (p. 104-107); Vasile Bogdan în dialog cu prof. univ. dr. Nicolae Bocșan (p. 108-142) și Viorel Dorel Cherciu, ,,Nicolae Bocșan – Benedictinul cercetării istoriografice” (p. 157-159). Am reținut o pecete pusă marelui dispărut de G. Șerban: ,,Istoricul Nicolae Bocșan este, indiscutabil, un veritabil bănățean, dar, în același timp, fiu al Bocșei, iar pentru noi, bocșenii, este onorant faptul că această remarcabilă personalitate cultural-istorică, de talie internațională aparține orașului nostru”. (p. 86). Volumul se încheie cu un grupaj de articole sub genericul ,,In memoriam” (p. 162-170) realizate de Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, Preaonoratului Părinte dr. Daniel Alic, consilier cultural al Eparhiei Caransebeșului și Gabriela Șerban. Tot pe această coordonată sunt redate mesaje de condolianțe din presă: ,,Ultimul rămas bun! Din presa vremii”. (p. 171-184). Ilustrațiile de final (p. 185-188) dau textului forță expresivă.

            Nicolae Bocșan a fost bibliotecar, profesor universitar, decan, rector, director de Institut de Institut de Istorie care astăzi îi poartă numele. S-a născut în 24 Septembrie 1947 în Bocșa, jud. Caraș-Severin. Locurile natale au rămas întipărite pentru totdeauna în sufletul său. Dintr-o relatare tomnatică aflăm: ,,…Nu am făcut o cercetare genealogică. Știu însă că la sfârșitul secolului al XVIII-lea casa în care locuiesc acum era deținută de familia Pandur, din care se trăgea mama, al cărei nume de fată era Maria Pandur. Din povestirile părinților știu că bunicul a fost cojocar, pe lângă ocupația de bază, acea de agricultor.

            Tatăl meu, Ion, se trage dintr-o altă familie, Bocșan, care au fost cândva înstăriți, au avut cazan de țuică. Știu că avea ramuri și în Banatul sârbesc, unde numele Bocșan era frecvent”. (p. 113). După studii liceale la Bocșa la umbra profesorului de istorie a urmat cursurile Facultății de Istorie și Filozofie ale Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1965-1970). Din anul admitere în învățământul superior și până în vara lui 2016 Universitatea din Cluj a pus stăpânire pe tânărul student, iscusitul cercetător și generosul profesor. A parcurs treptele devenirii universitare, după un debut în cea din urmă profesiune a lui Blaga, cea de bibliotecar (1970-1977): asistent (1978-1982), lector (1982-1990), conferențiar (1990-1994), profesor (1994) la catedra de Istorie Modernă și totodată conducător de doctorat. A propus pentru studenții clujeni trei cursuri: Istoria Modernă a României, Relații Internaționale în epoca modernă și Istoria Bisericii Românești în perioada modernă.

            Pregătirea științifică a fost pentru tânărul absolvent o prioritate, pentru a-și însuși noi cunăștințe, a accesa noi documente dar și a deprinde noi metode didactice a urmat diverse stagii de pregătire la Varșovia (1986), Bruxelles (1993) și Paris (1999). Din 1986 este doctor în istorie al Universității Babeș-Bolyai. Profesorul a fost întotdeauna dublat de experiența administrativă: prodecan (1991-1992) și decan (1992-1996) al Facultății de Istorie și Filozofie. Colaboratorul cel mai apropiat, rectorul Andrei Marga își amintește: ,,Ca decan așa cum atesta documentele de arhivă, Nicolae Bocșan a susținut cu o voce inconfundabilă inițiativele majore care au reformat Universitatea clujeană. El a sprijinit măsurile Rectoratului și hotărârile Senatului care au schimbat în mod salutar Universitatea după 1993…”. (p. 190), apoi prorector (1996-2004; 2008) și rector (2004-2008). De asemenea a fost vicepreședinte al Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (1995) și director al Institutului de Studii Istorice Italo-Român din Cluj-Napoca (2003), fondator al Institutului de Istorie Ecleziastică din Cluj-Napoca (2005).

            A publicat în reviste de specialitate: ,,Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Historia”, ,,Echinocţiu”, ,,Tribuna”, Steaua (Cluj-Napoca), ,,Tibiscus” (Caransebeș), ,,Banatica” (Reșița), ,,Altarul Banatului”, ,,Studii de Istorie a Banatului” (Timișoara), ,,Revista Teologică” (Sibiu) și în volume colective la Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare.

            Între studiile imprimate amintim doar câteva: ,,Solidaritate națională și separație bisericească în Banat și Transilvania în secolul al XIX-lea” (1994-1996); ,,Ideea de națiune la români în secolul al XIX-lea” (1996); ,,Istoria regională între anii 1970-1995. Cazul Transilvaniei și Banatului” (1999); ,,Gândirea politică românească din Transilvania și Banat (1849-1914)” (2007); ,,Clerul ortodox din Banat în secolul al XVIII-lea” (2015); ,,Mănăstirile din Banat și Arad la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în secolul al XIX-lea” (2014).

            Fie ca autor principal sau în colaborare sau editor a publicat mai multe volume: sinteze de istorie, documente, corespondență, cronologii, cursuri universitare. Selectiv amintim câteva: Contribuții la istoria iluminismului românesc, Timișoara, Ed. Facla, 1986, 427 p.; Memorialistica revoluției de la 1848 în Transilvania, editori Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, Cluj- Napoca, Dacia, 1988, 306 p.; Cultură și societate în epoca modernă, coordonatori Nicolae Bocșan, Nicolae Edroiu, Aurel Răduțiu, Cluj-Napoca, Dacia, 1990, 304 p.; Profesorul universitar doctor Pompiliu Teodor la vârsta de 60 de ani. Bibliografia operei, coordonatori Nicolae Bocșan, Nicolae Edroiu, Aurel Răduțiu, Cluj-Napoca, 1990; Convergențe europene. Istorie și societate în epoca modernă, coordonatori Nicolae Bocșan, Nicolae Edroiu, Vasile Vesa, Cluj-Napoca, Dacia, 1993, 230 p.; The Austrian Military Border. Its Political and Cultural Impact, editori Nicolae Bocșan, Liviu Maior, Ioan Bolovan, Iași, Glasul Bucovinei, 1994, 120 p.; David Prodan, Puterea modelului, coordonatori Nicolae Bocșan, Nicolae Edroiu, Liviu Maior, Aurel Răduțiu, Pompiliu Teodor, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 1995, 295 p.; Ideea de națiune la românii din Transilvania și Banat (Secolul al XIX-lea), Reșița, Cluj-Napoca, Banatica, Presa Universitară Clujeană, 1997, 256 p.; Identitate și alteritate. Vol. 2: Studii de imagologie, coordonatori Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1998, 386 p.; Manual multifuncțional de istorie modernă a României, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1998, 211 p. (în colab.); Revoluția de la 1848-1849 în Europa Centrală. Perspectivă istorică și istoriografică, coorodonatori Nicolae Bocșan, Camil Mureșanu, Ioan Bolovan, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2000, 470 p.; Revoluția de la 1848 din Transilvania în memorialistică, în colab. Valeriu Leu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2000, 515 p.; Cronologia Europei Centrale (1848-1989), coordonatori Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, Iași, Polirom, 2001, 356 p.; Identitate și ateritate. Vol. 3. Studii de istorie politică și culturală. Omagiu profesorului Liviu Maior, editori Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2002, 439 p.; Școală și comunitate în secolul al XIX-lea. Circularele școlare bănățene, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2002, 496 p. în colab cu Valeriu Leu; Țările Române și Balcanii în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Curs universitar, Cluj-Npoca, Universitatea ,,Babeș-Bolyai”, 2002, 101 p.; Episcopul Ioan Vancea. Pastorale și circulare: 1865-1869, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003, 317 p. în colab  cu Mirela Andrei; In memoriam: Mitropolitul Andrei Șaguna. 1873-2003, coordonatori Nicolae Bocșan, Mircea Păcurariu, Ioan Vasile Leb, Alexandru Moraru, Ioan Chirilă, Cluj-Napoca, Renașterea, 2003, 404 p.; La începuturile Episcopiei Lugojului. Studii și documente, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003, 381 p., în colab cu Camelia Vulea; Revoluția de la 1848 în Munții Apuseni. Memorialistică, Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003, 209 p., în colab. cu Rudolf Gräf; Tentația istoriei. În memoria profesorului Pompiliu Teodor, cordonatori Nicolae Bocșan, Ovidiu Ghitta, Doru Radosav, Cluj-Npoca, Presa Universitară Clujeană, 2003, 672 p.; colab la tratatul Academiei Istoria românilot. Vol. 7 ̸ 1: ,,Constituirea României moderne (1821-1871), coordonator Dan Berindei, București, Editura Enciclopedică, 2003, p. 709-722; Andrei Șaguna. Corespondență. Vol. I ̸ 1, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2005, 568 p., în colab cu Ioan Vasile Leb, Gabriel Gârdan, Pavel Vesa, Bogdan Ivanov; Andrei Șaguna. Corespondență. vol. I ̸ 2, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2007, 308 p., în colab. cu Ioan Vasile Leb, Gabriel Gârdan, Bogdan Ivanov, Vasa Lupulovici, Ioan Herbil; Andrei Șaguna. Corespondență. Vol. II, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2008, 609 p., în colab cu Ioan Vasile Leb, Gabriel Viorel Gârdan, Beatrice Dobozi; Identități confesionale în Europa Central-Orientală (sec. XVII-XXI), coord. Nicole Bocșan, Ana Victoria Sima, Ion Cârja, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009, 617 p.; Instituțiile Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania (1850-1918). Studii, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009, 414 p. în colab cu Ioan Vasile Leb, Marius Eppel, Gabriel Gârdan, Memoriile unui ierarh uitat: Victor Mihályi de Apșa (1841-1918), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009, 360 p., în colab cu Ioan Cârja, Luminița Wallmer Bărbulescu; Contribuții la istoria eclesiastică a Banatului, coord. Nicolae Bocșan, Crișu Dascălu, Timișoara, David Press Print, 2011, 347 p.; Marele Război în memoria bănățeană (1914-1918). Antologie, ediție, studii și note de Nicolae Bocșan și Valeriu Leu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2012, 807 p., Marele Război în memoria bănățeană (1914-1919). Vol. II. Memoriile lui Pavel Jumanca. Antologie, ediție, studii și note de Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, Mihaela Bedecean, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană. Academia Română / Centrul de Studii Transilvane, 2013, 666 p.; Marele Război în memoria bănățeană (1914-1919). Vol III. Antologie, ediție, studii și note de Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, Mihaela Bedecean, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană. / Centrul de Studii Transilvane, 2015, 490 p..

            Prin această reușită, autorii – Gabriela Șerban și Silviu Ferciug – au dat locuitorilor Bocșei, bănățenilor și Țării un veritabil volum biobibliografic închinat memoriei Profesorului Nicolae Bocșan prin care cititorii pot regăsi repere de aprofundare a istoriei române cu felurite direcții de studiu.

            Felicitări autorilor iar cititorilor răbdare în dezvelirea personalității unui om, a unui istoric și mai ales al unui formator de conștiințe umane prin una din cele mai sensibile și mișcătoare discipline: ISTORIA!

Taina Sfântului Maslu în parohia Percosova

Duminică, 27 Noiembrie cu începere de la orele 15⁰⁰ a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obște în biserica cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului” din parohia Percosova, protopopiatul Deta.

            La invitația C. Păr. Sebastian Andrei Peteascu, parohul locului au slujit P. On. Păr. Ioan Prisăcean, protopopul Detei și C. Păr. Ioan Sălvan de la parohia Folea, Zoran Milovanov de la parohia Berecuța și Valentin Bugariu de la parohia Birda.

            Cuvântul de învățătură ocazional a fost susținut de P. On. Părinte Protopop care a scos în relief importanța împlinirii poruncilor din care vor rodi faptele acestora între care este rânduită milostenia, ca expresie văzută a iubirii creștine. Tot așa Darul din ieslea Bethleemului va rodi în darurile oferite cu prilejul Praznicului Nașterii Domnului. Rugăciunea, postul și milostenia reprezintă efortul duhovnicesc depus în slujba lui Dumnezeu.

            Clerici și credincioși s-au împărtășit cu toții din darul credinței, al rugăciunii, al comuniunii, din Potirul Cuvântului lui Dumnezeu din Evangheliile Tainei Sfântului Maslu. 

Împărtășirea copiilor la biserica din Sîngeorge

Vineri, 25 Noiembrie cu începere de la ora 9⁰⁰ a fost oficiată Sfânta Liturghie în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Sîngeorge, filie a parohiei Birda, protopopiatul Deta.

            Cu acest prilej s-au împărtășit copiii de la Școala Primară și Grădinița cu Program Normal din localitate. Sfânta Liturghie a fost oficiată de C. Păr. Tiberiu Gherasim de la parohia Ferendia și Valentin Bugariu, parohul locului. S-au cuminecat cu Trupul și Sângele Domnului mai mulți credincioși din Sîngeorge.

            În final copiii au primit daruri din partea Parohiei.

Valentin Bugariu, Biserică şi presă în Banat, Editura Sitech, Craiova, 2015, 202 pagini

–       RECENZIE –

Astăzi se scrie mult. Toate domeniile ştiinţei se dezvoltă într-un ritm alert, apar tot mai multe cărţi care detaliază istoria şi devenirea societăţii în toate aspectele ei, iar studiul ştiinţific merge până la interpretarea limitelor lumii în care trăim. Teologia şi disciplinele ei anexe, între care se numără şi istoria bisericească, nu fac excepţie de la acest trend al vremii. În sfera scrierilor teologice această tendinţă este îndreptăţită de faptul că, în perioada comunistă, cenzura şi-a spus cuvântul mai ales în domeniul bisericesc, valorificarea editorială a învăţăturilor dogmatice şi a vieţii eclesiei fiind interzise aproape în totalitate. Având în vedere aceste realităţi este necesar şi benefic un efort de evidenţiere a Bisericii în societate, iar Părintele dr. Valentin Bugariu, paroh în localitatea Birda,  judeţul Timiş, se remarcă cu prioritate ca unul dintre teologii care luptă pentru a recupera trecutul bisericesc al Banatului.

Lucrarea Preacucerniciei Sale, Biserică şi presă în Banat, pomeneşte succint despre presa bisericească interbelică, despre publicaţiile mitropolitane din vremuri mai vechi şi mai recente, precum şi despre revistele şi ziarele parohiale contemporane. După cum însuşi autorul mărturiseşte, cercetarea a fost iniţial pregătită ca lucrare  pentru obţinerea gradului I în preoţie, sub titlul „Pastoraţia în Biserica Bănăţeană reflectată în presa bisericească” (p. 13). În exigenţele de redactare s-a avut în vedere doar spaţiul Banatului de Câmpie, teritoriu cuprins astăzi în jurisdicţia canonică a Arhiepiscopiei Timișoarei, lăsându-se la o parte Banatul de munte şi Banatul Sârbesc, care în trecut a fost mult mai bogat în presă bisericească, cu o tradiţie tipografică bisericească de peste 130 de ani şi care, considerăm, merită o cercetare aparte. Cu ajutorul lui Dumnezeu această nouă cercetare se poate îndeplini sub condeiul aceluiaşi autor, Părintele dr. Valentin Bugariu, un preot aplecat spre studiu şi cu reale calităţi în scriitura ştiinţifică.

Cartea la care facem referire este necesară şi utilă preoţilor şi credincioşilor. De la primele publicaţii ale preotului David Voniga din Giroc şi până în zilele noastre, sunt consemnate toate periodicele bisericeşti, fiind atent dezbătute temele majore de pastoraţie cuprinse în paginile lor. După cum arată autorul, presa bisericească este misionară prin excelenţă, fiind un mijloc pastoral important în viaţa comunităţilor eparhiale, protopopeşti sau parohiale. Presa bisericească nu a avut şi nu are numai conţinut religios. Este o presă culturală, stabileşte legături sociale, aduce informaţii, întreţine dialoguri interdisciplinare şi are multe alte aspecte pozitive.

În economia cărţii, capitolele se desfăşoară în mod cronologic şi logic, de la delimitările conceptuale şi de la aspectele istorice ale presei bănăţene cuprinse în capitolul I, până la prezentarea publicaţiilor parohiale şi rurale din arealul bisericesc timişean.

În capitolul al II-lea se prezintă publicaţia eparhială Învierea, oficialul de presă al Arhiepiscopiei Timişoarei (p. 33-39) şi se expun principalele direcţii misionare ce au animat-o atât la începuturile ei cât şi în existenţa sa ulterioară. Articolele conţinute în paginile revistei Învierea sunt grupate tematic cu scopul de a convinge cititorii de coerenţa şi statornicia principiilor misionare şi pastorale dezvoltate de echipa redacţională.

Partea a III-a este dedicată revistei mitropolitane „Altarul Banatului”, numele nou şi istoric al publicaţiei „Mitropoliei Banatului”. Fiind de orientare ştiinţifică, revista mitropolitană a stabilit principii pastorale, a descoperit legăturile ce se impun între tradiție şi înnoire şi a postulat exigenţele mediatice ale Bisericii: eficientizarea şi profesionalizarea jurnaliştilor creştini precum şi crearea unor mijloace ecleziale de difuzare a informaţiei (p. 98).

Capitolul al IV-lea aduce în discuţie Calendarul almanah, apărut pentru prima dată la Timişoara în anul 1941, interzis în perioada comunistă, aprobat în anul 1980 sub numele de Îndrumăror bisericesc, devenit din 1990 Calendarul Românului, ca urmaş al celebrei publicaţiei caransebeşene Calendarul Românului (1889-1948), cel mai longeviv calendar din spaţiul românesc. Calendarul a fost redenumit după anul 1994 Almanah bisericesc (ca urmare a reînfiinţării Episcopiei Caransebeșului şi a reluării tipăririi la Caransebeş a Calendarului Românului) şi este cunoscut astăzi sub numele de Calendarul Arhiepiscopiei Timișoarei. După cum ne arată autorul, fiind publicaţii cu adresabilitate largă, în paginile acestora s-au derulat multe iniţiative pastorale cu adevărat interesante (p. 107-117).

Ultimele două capitole pomenesc şi dezbat sumar buletinele parohiale şi cele apărute în mediul rural, durata lor de apariţie, tematica generică a paginilor, redacţia, autorii mai importanţi, formatul şi periodicitatea. Deşi par informaţii de natură strict tehnică, prin prezentarea şi expunerea lor acestea întregesc o viziune articulată despre stadiul actual al presei bisericeşti şi religioase din Arhiepiscopia Timișoarei.

Considerăm că astfel de cărţi sunt preţioase nu numai prin conţinutul şi actualitatea lor, ci mai ales pentru mesajul pe care îl transmit peste timp. Lucrarea Preacucernicului Părinte dr. Valentin Bugariu este o sinteză a priorităţilor pastorale ale presei bisericeşti din Banat şi, deopotrivă, o mărturie peste timp a faptului că preoţi cu suflet mare şi cu dragoste pentru Biserica lui Hristos sunt pregătiţi să cerceteze cu mintea şi sufletul roadele pe care le-a lăsat religia în inimile credincioşilor şi să le transmită posterităţii ca paradigme de credinţă.

Pr. Daniel Alic

Împărtășirea copiilor la biserica din Birda

La praznicul Intrării în biserică a Maicii Domnului cu începere de la orele 10⁰⁰ a fost oficiată Sfânta Liturghie în biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia Birda, protopopiatul Deta.

            La momentul potrivit s-au împărtățit cu Trupul și Sângele Domnului elevii din clasele I-IV de la Școala Gimnazială din localitate.  Au participat la Sfânta Liturghie și elevi din clasa a VIII-a. Aceștia au fost însoțiți de cadrele didactice: învățători și profesori. Tot acum s-au cuminecat cu Sfintele Taine mai mulți credincioși.

            La final copiii au primit daruri din partea Parohiei.

Calendar creștin-ortodox de buzunar la Birda și Sîngeorge

A apărut calendarul creștin-ortodox de buzunar pe anul 2017. Calendarul va fi dăruit împreună cu revista ,,Arhanghelul”, nr. 4 (20), 2016 de Crăciun în parohie (25 Decembrie) și filie (26 Decembrie).

Anul 2017 este Anul Omagial închinat pictorilor bisericești. Cu acest prilej au fost ilustrate trei realizări ale pictorului Filip Matei la Birda: ,,Iisus Învățătorul”, ,,Sfânta Treime” și ,,Pescuirea minunată”. Biserica Ortodoxă din Birda este printre puținele biserici din Banat care mai păstrează opere ale harnicului pictor bocșan. Bolta bisericii păstrează șapte reprezentări biblice. 

Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la prima Duminică a Postului Nașterii Domnului din anul 2016

Preacuviosului cin monahal, Preacucernicului cler şi Preaiubiţilor credincioşi din cuprinsul Patriarhiei Române,

Har, bucurie şi pace de la Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, iar de la noi părinteşti binecuvântări!

Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi, Iubiţi fraţi şi surori în Domnul,

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2016 în Patriarhia Română ca An al omagierii Educaţiei religioase a tineretului creștin ortodox și comemorării Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti. Aceste două teme au o însemnătate deosebită pentru misiunea și lucrarea Bisericii în zilele noastre, reflectând două realități importante: mai întâi, este vorba de fenomenul secularizării societății contemporane, care prin contrast pune în evidență necesitatea formării spirituale a tinerilor şi orientarea lor spre însuşirea valorilor perene, prin intermediul și cooperarea dintre Familie, Biserică şi Şcoală; în al doilea rând, în anul 2016, s-au împlinit 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul, teolog, tipograf, ctitor de lăcașuri de cult, personalitate culturală remarcabilă a literaturii române vechi și înțelept Mitropolit al Țării Românești.

Iubiţi fraţi și surori în Domnul,

Noul Testament dă mărturie despre faptul că Mântuitorul Iisus Hristos a preţuit mult pe tineri. Cele trei minuni ale învierii din morți, pe care El le-a înfăptuit în timpul vieții Sale pământești, au fost săvârșite pentru a reda viață unor tineri: fiului văduvei din Nain, fiicei lui Iair și prietenului său Lazăr din Betania, fratele surorilor Marta și Maria. Prin aceste învieri, Domnul Iisus Hristos ne arată că tinereţea este simbolul frumuseţii vieţii veşnice, descoperită și trăită în Împărăţia cerurilor (cf. Matei 22, 30).

Totodată, Noul Testament ne spune că mulți dintre ucenicii care L-au urmat pe Hristos au fost tineri. De asemenea, și în cazul Sfântului Apostol Pavel, între cei care l-au ascultat și l-au urmat, se aflau numeroși tineri, pe care Apostolul Neamurilor îi menționează în epistolele sale: Tihic, Trofim, Terţiu, Tit și Timotei. Ultimii doi au devenit episcopi în Creta și în Efes.

            Pe tânărul episcop Timotei, Sfântul Apostol Pavel îl îndemna: „Nimeni să nu disprețuiască tinerețile tale, ci fă-te pildă credincioşilor prin cuvânt, prin purtare, prin dragoste, prin duh, prin credință, prin curăție” (1 Timotei 4, 12). În prima sa epistolă, Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan, cel mai tânăr dintre apostolii Domnului Iisus Hristos, se adresează tinerilor cu aceste sfaturi: „Vă scriu vouă, tinerilor, pentru că sunteți tari şi cuvântul lui Dumnezeu rămâne întru voi şi ați biruit pe cel viclean (…) Şi lumea trece şi pofta ei, dar cel ce face voia lui Dumnezeu rămâne în veac” (1 Ioan 2, 14, 17).

Și astăzi, Biserica îi consideră pe tineri ca fiind darul lui Dumnezeu pentru familie, Biserică și societate, îi îndeamnă să-l descopere pe Hristos și îi sprijină mai ales pe acei tineri credincioşi şi harnici, care participă intens la viaţa şi activităţile misionare ale Bisericii, desfășurate în plan spiritual, educaţional, cultural şi social-filantropic, individual sau prin organizaţiile de tineret.

Promovarea educației religioase constituie un act de mărturisire a identității spirituale a sufletului familiei românești și a tradiției învățământului românesc,educație care a început în școlile înființate de Biserică în apropierea lăcașurilor de cult. Educaţia religioasă a tinerilor începe în familie, continuă la școală și la Biserică, acolo unde tinerii simt iubirea și binecuvântarea lui Hristos pentru ei. De aceea, astăzi, mai mult ca oricând, este necesar ca Familia, Școala și Biserica – acești factori determinanți pentru educarea caracterului moral-religios al copiilor – să coopereze concret și constant în vederea realizării unei educaţii integrale, deopotrivă ştiințifice şi spirituale, profesionale şi morale, în special pentru creşterea copiilor şi a tinerilor în iubirea de părinți, de Dumnezeu și de semeni.

Întrucât poporul român este un popor eminamente religios, educația religioasă nu poate lipsi din programul şcolilor, tocmai pentru că studiul religiei corespunde nevoii comunităţii româneşti locale şi naţionale de a-şi păstra bogăţia şi identitatea spirituală şi de a transmite valori spirituale permanente tinerei generaţii. Disciplina școlară Religie a avut întotdeauna, în cadrul sistemului public de învăţământ, un rol important în procesul de formare a competenţelor şi a aptitudinilor moral-sociale. Din acest motiv, dat fiind contextul social actual sensibil, în sprijinul disciplinei școlare Religie, în anul 2015, părinții copiilor au înființat Asociația Părinți pentru Ora de Religie (APOR),iar profesorii de religie au înființat Asociația Profesorilor de Religie (APR). Mai mult, pentru promovarea importanței educației religioase, Patriarhia Română a venit în întâmpinarea tinerilor și cu proiectele catehetice „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala!”, prin care s-a dorit cultivarea unei legături vii între copii și comunitatea creștin-ortodoxă rugătoare, mărturisitoare şi solidară cu cei aflaţi în dificultate.

Tot acest efort a stat sub semnul bucuriei şi al dragostei părintești a Bisericii lui Hristos, care îi cheamă neîncetat pe tinerii ei, ca să fie mărturisitori ai iubirii milostive a lui Hristos pentru umanitate şi misionari ai Bisericii în lume, după cum odinioară, însuși Domnul Iisus Hristos i-a chemat pe ucenicii Săi la apostolat, adică la misiune. Trebuie remarcat faptul că roadele acestui susținut efort depus de Biserică s-au exprimat mai ales printr-o frumoasă și demnă pildă de misiune desfășurată de către tineri, și anume „Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi din toată lumea”, eveniment organizat de Patriarhia Română, în luna septembrie a acestui an, care a adunat în București 2.500 de tineri, atât din România, cât și din diferite ţări ale lumii.

Întâlnirea, care s-a întins pe perioada a 4 zile (1-4 septembrie 2016), s-a dovedit necesară și utilă în primul rând pentru că a oferit tinerilor prezenți posibilitatea de a identifica problemele specifice generației lor şi de a propune posibile soluții. Entuziasmul, dăruirea şi cooperarea de care au dat dovadă tinerii la această întâlnire sunt repere care scot în evidenţă dorinţa implicării active a tinerilor în viaţa Bisericii şi a societăţii, precum şi importanţa organizării unor astfel de evenimente în continuare, pentru că adevărata bucurie se naşte din comuniunea inimilor, iar maturizarea se realizează prin comunicare şi conlucrare în comunitate.

Astfel, în societatea secularizată şi individualistă de astăzi, un tânăr credincios care cultivă prin rugăciune și fapte bune iubirea faţă de Dumnezeu și de aproapele devine exemplu pentru toţi ceilalţi tineri, precum și un curajos mărturisitor şi misionar implicat activ în viaţa Bisericii lui Hristos şi a semenilor.

Iubiţi fii şi fiice în Domnul,

O educație sănătoasă, integrală, care își propune ca obiectiv formarea tinerelor caractere, nu poate fi separată de puterea exemplului. În Biserica Ortodoxă, exemple sau pilde de viaţă curată, de iubire smerită și milostivă ne sunt oferite de către sfinţii lui Hristos. În acest sens, bucuria întâlnirii și comuniunii cu tinerii a fost completată în anul acesta, 2016, cu solemnitatea comemorării împlinirii a 300 de ani (1716-2016) de la moartea martirică a unui erudit sfânt ierarh: Antim Ivireanul, fost Mitropolit al Țării Românești (1708-1716). Sfântul Antim Ivireanul, deși georgian de origine, rămâne în memoria Bisericii Ortodoxe Române ca o personalitate cu daruri multiple și calități deosebite: teolog erudit, cunoscător al multor limbi străine, orator elocvent, creator de limbă liturgică și tipograf experimentat, caligraf, sculptor, arhitect și ctitor de biserici. Totodată, el a fost un bun păstor şi chivernisitor al Bisericii, cu spirit social-filantropic şi aplecare spre nevoile concrete ale credincioşilor pe care i-a păstorit.

Lucrarea sa pastorală cea mai intensă a constat în tipărirea cărţilor liturgice, a cărţilor de învăţătură adresate poporului dreptcredincios și conducătorilor acestuia, dar și a cărţilor de îndrumare pentru preoţi.

Sfântul Antim Ivireanul a lăsat posterităţii o bogată moştenire tipografică, în total 63 de volume, dintre care 21 în limba română, iar altele în limbile greacă, slavonă, arabă și georgiană, pentru a ajuta și pe ortodocșii aflați sub stăpânire otomană. Remarcabilă este şi opera sa omiletică, Didahiile, prin care, cu multă măiestrie, a făcut dovada calităților sale de orator talentat, dar şi de profund trăitor şi împlinitor al Evangheliei lui Hristos.

Mănăstirea Antim din Bucureşti, ctitorită de el (1713-1715), este şi ea o expresie elocventă a măiestriei artistice a mitropolitului, iar Testamentul (Așezământul)scris de el oferă mărturie cu privire la dragostea părintească pe care marele ierarh a nutrit-o faţă de păstoriţii săi lipsiţi de cele materiale.

În semn de prețuire și de recunoaștere a bogatei sale activități pastorale, pentru viața sa sfântă și pentru cununa de martir pe care acest mare ierarh a primit-o, în luna septembrie a anului 1716, pe malul râului Tungia, lângă Adrianopole (Edirne, Turcia), dar și pentru că a iubit mult Biserica Ortodoxă și poporul român pe care îl păstorea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în anul 1992 canonizarea Mitropolitului Antim Ivireanul și pomenirea lui în fiecare an, la data de 27 septembrie.

Dreptmăritori creştini,

Postul Naşterii Domnului, cunoscut în tradiția românească şi ca Post al Crăciunului, constituie un bun prilej de pregătire duhovnicească și de sfințire a gândurilor, a trupului şi sufletului nostru prin Tainele Spovedaniei şi Împărtăşaniei. Însă, această pregătire spirituală, mai ales în perioada postului, se cere a fi întregită cu fapte de milostenie, semne ale iubirii milostive față de cei aflați în nevoi.

În acest sens, Sfântul Apostol Pavel ne învață că adevărata credinţă este ,,credința lucrătoare prin iubire” (Galateni 5, 6). De aceea, Biserica Ortodoxă a cultivat neîncetat trăirea dreptei credințe și faptele iubirii milostive izvorâte din aceasta. Sfântul Antim Ivireanul a vorbit în scrierile sale despre măreția și puterea milosteniei, amintind că: „Prin milostenie (să) îmblânzim pe Dumnezeu, dând cu dragoste milă din agonisirile noastre cele drepte lipsiților, săracilor, străinilor, bolnavi- lor și celor ce sunt în închisori. Și atunci vom fi și noi miluiți de Dumnezeu, după cum zice în cuprinsul celor zece fericiri”.

Așadar, mai ales într-o vreme de criză spiritual-morală și economico-financiară, suntem chemați să rămânem neclintiţi în dreapta credinţă şi în faptele cele bune, care izvorăsc din iubirea milostivă, punându-ne nădejdea în Dumnezeu „Care ne dă cu belşug toate spre îndulcirea noastră” (1 Timotei 6, 17).

De aceea, adresăm și în acest an clerului și credincioșilor Sfintei noastre Biserici îndemnul părintesc de a organiza în parohii, în mănăstiri, la protopopiate şi la centrele eparhiale colecte de bani, alimente, haine şi medicamente pentru a veni în întâmpinarea și mângâierea tuturor celor aflați în suferință și în lipsuri: familii defavorizate cu mulți copii, familii sinistrate, copii aflați în orfelinate, bătrâni și bolnavi, persoane singure internate în cămine de bătrâni, în spitale ș.a.

Având încredinţarea că veţi arăta şi în acest an multă dărnicie creştină şi veţi răspunde cu dragoste chemării noastre părinteşti în această lucrare sfântă de ajutorare a celor aflați în nevoi, vă mulțumim pentru generozitatea arătată prin fapte de milostenie în anii precedenți. Totodată, ne rugăm Milostivului Dumnezeu să vă dăruiască sănătate și mântuire, pace și bucurie, precum și mult spor duhovnicesc și ajutor în toată fapta bună. În felul acesta ne vom pregăti mai bine pentru slăvitul Praznic al Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, Fiul veşnic al lui Dumnezeu, Care S-a făcut Om din iubire milostivă pentru oameni şi pentru mântuirea lor.

Îmbrăţişându-vă cu dragoste părintească, vă împărtăşim binecuvântarea apostolică:

„Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh, să fie cu voi cu toți!” (2 Cor. 13, 13).

Preşedintele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,

†D a n i e l,

Arhiepiscopul Bucureştilor,

Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei,

Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei

şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

† Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei

† Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului

† Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului

† Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei

† Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului

† Petru, Arhiepiscopul Chişinăului, Mitropolitul Basarabiei şi Exarhul Plaiurilor

† Iosif, Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Meridionale

† Serafim, Arhiepiscopul Ortodox Român al Germaniei, Austriei şi Luxemburgului şi Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord

† Nicolae, Arhiepiscopul Ortodox Român al Statelor Unite ale Americii și Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi

† Nifon, Mitropolit onorific, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh Patriarhal

† Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului

† Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor

† Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei

† Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului

† Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului

† Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului

† Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei

† Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos

† Timotei, Arhiepiscopul Aradului

† Justinian, Arhiepiscop onorific, Episcopul Ortodox Român al Maramureşului şi Sătmarului

† Corneliu, Episcopul Huşilor

† Lucian, Episcopul Caransebeşului

† Sofronie, Episcopul Ortodox Român al Oradiei

† Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei

† Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor

† Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei

† Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului

† Ambrozie, Episcopul Giurgiului

† Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor

† Visarion, Episcopul Tulcii

† Petroniu, Episcopul Sălajului

† Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei

† Daniil, Episcop-locţiitor (administrator) al Episcopiei Daciei Felix (Serbia)

† Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei

† Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei

† Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei şi Portugaliei

† Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord

† Mihail, Episcopul Ortodox Român al Australiei şi Noii Zeelande

† Ioan Casian, Episcopul Ortodox Român al Canadei

† Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal

† Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal

† Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor

† Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor

† Ilarion Făgărăşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului

† Vasile Someşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului

† Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei

† Antonie de Orhei, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului

† Marc Nemţeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale

† Sofian Braşoveanul, Episcop-vicar al ArhiepiscopieiOrtodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului

† Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului

† Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului

† Ignatie Mureşeanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei

http://mitropolia-banatului.ro/pastorala-sfantului-sinod-al-bisericii-ortodoxe-romane-la-prima-duminica-a-postului-nasterii-domnului-din-anul-2016/

,,Arhanghelul”, nr. 4 (20) ̸ 2016

         A apărut nr. 4 pe anul 2016 al revistei trimestriale de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” de la Birda.

            Și în acest număr se pot găsi articole care fac referire la cultura și religia locului (cronica parohială) dar și a întregului Banat și chiar a țării noastre.

            Amintim cuvântul pastoral al părintelui Silviu Ferciug de la parohia Bocșa Română, jud. Caraș-Severin intitulat ,,Nașterea Domnului – bucurie și speranță” care se întinde pe mai multe pagini (1, 2, 4 și 5). Pagina destinată activităților catehetice cuprinde eseul ,,Educația creștină” (p. 2) susținut de elevul Weisz Markus din clasa a VIII-a la Concursul Județean de Religie ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”, faza zonală de la Deta.

            Rubrica ,,Restituiri” propune cititorilor o traducere a volumului A szerb monostoregyházak történeti emlékei Délmagyarországon (1908) în tălmăcirea prof. Hilde Germer de la Școala Gimnazială din Birda. Debutul traducerii este dat de Mănăstirea ,,Sfântul Gheorghe” din localitatea Birda.

            ,,Cateheza” întruchipează un drept câștigat prin Revoluția din ՚89 ,,Sensul Libertății”. Autorul, prof. Ion Albu din Berzovia (jud. Caraș-Severin) vorbește de responsabilitatea asumării libertății. Rubrica ,,Semne” oferă doritorilor o introducere în teologia biblică a Vechiului Testament: ,,Viața lui Noe. O posibilă exegeză a textului sacru” de părintele Sebastian Andrei Petrescu de la Parohia Percosova, jud. Timiș.

            Părintele Valentin Bugariu începe din acest număr un studiu închinat Anului Comemorativ al Patriarhiei Române: ,,Tiparul și cartea bisericescă la români”. (p. 5). Același autor îmbie cititorii la lectură cu o recenzie la volumul Gânduri de lumină al părintelui Dan D. Gîrjoabă din Sînmihaiu Român, jud. Timiș (p. 7).

            Publicația poate fi citită de pe site-urile: https://www.scribd.com/document/331445205/arhanghelul-4-2016  și http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/arhanghelul_4_2016.pdf

            Acest număr va fi însoțit de un calendar creștin-ortodox de buzunar care ne amintește de opera picturală a lui Filip Matei care în urmă cu 92 de ani a pictat biserica ortodoxă din Birda.

Concursul ,,Bucuria Nașterii Domnului în suflet de copil” la Birda

În 16 și 17 Noiembrie în Școala Gimnazială din Birda și Școala Primară din Sîngeorge s-a desfășurat Concursul județean de cultură religioasă ,,Bucuria Nașterii Domnului în suflet de copil”. Ajuns la cea de-a IV-a ediție, Concursul verifică cunoștiințele religioase a elevilor din casa a III-a. Inițiat de Inspectoratul Județean Timiș și Arhiepiscopia Timișoarei a fost implementat în fiecare an la nivel de școală printr-o bună colaborare între Școala Gimnazială și Parohia Ortodoxă. Juriul a fost format anul acesta din: Mihaela Gherban și Maria Miron, învățători, Doru Popa, profesor de religie și Valentin Bugariu, preot.

Ediția din anul acesta a propus elevilor patru întrebări, iar prin răspunsurile la acestea s-au cristalizat cunoștiințele legate de Nașterea lui Hristos așa cum este aceasta ilustrată în Sfânta Scriptură, în scrierile Sfinților Părinți dar și în teologia ortodoxă.

Anul acesta au participat opt elevi, șase la Birda și doi la Sîngeorge. După jurizare s-au obținut următoarele rezultate

Birda:

Locul I: Noje Narcis și Stoenescu David

Locul II: Varanis Denis și Mercia Cătălin

Locul III: Peagu Ioan

Mențiune: Țibuleac Roberta

Sîngeorge:

Locul I: Petcov Marco

Locul II: Chindriaș Mario 

Ziua Internațională a Bibliei la Birda

În fiecare an la început de Noiembrie este marcată în data de 14 Ziua Internațională a Bibliei. Cu acest prilej a fost susținută o oră de cateheză specială în cadrul proiectului ,,Hristos împărtășit copiilor” la care au participat elevii clasei a VIII-a de la Școala Gimnazială din Birda.

            De această dată, părintele Valentin Bugariu a vorbit copiilor despre însemnătatea ,,Anului Omagial al Educației Religioase și Anului Comemorativ al Sfântului Ierarh Antim Ivireanul” pentru educația creștină din zilele noastre.

            În debutul catehezei s-a făcut vorbire de viața și petrecerea Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul Banatului și activitatea științifică a Părintelui Profesor Aurel Jivi (1943-2002) ca două modele pentru educația religioasă în contemporaneitate. Trecerea la contribuția tipografică și predicatorială a Sfântului Antim a fost făcută prin amintirea unui studiu de istorie bisericească a regretatului istoric bisericesc bănățean, ,,Opere teologice editate în Țările Române de către patriarhul Dositei al Ierusalimului”, în ,,Studii Teologice”, nr. 3-4 ̸ 1975. Dositei a fost un martor alături de un alt patriarh ierusalimitean Hrisant Notara la dezvoltarea și înflorirea tiparului și a cărții bisericești sub osteneala Sfântului Antim.

            Ajuns în Țara Românească de la Mănăstirea Cetățuia din Moldova unde a fost egumen și conducător al tipografiei, Sfântul Antim chemat de Mitrofan care a condus tipografia bucureșteană ales apoi episcop la Buzău, a ajuns la București unde a condus destinele tipografiei domnești, apoi a înființat alte două noi pe cont propriu la Snagov și Mănăstirea Tuturor Sfinților, ctitoria sa din capitala Țării Românești dar a și lucrat în alte două tipografii la Râmnic și Târgoviște.

            Marele merit al Sfântului Antim a fost acela de a crea o școală tipografică la Snagov, în care au ucenicit Mihail Iștvanovici, Gheorghe Radovici și Dionisie Flor care l-au ajutat în tipărirea volumelor, au deschis noi tipografii la Bălgrad și Tiblisi, în țara de baștină a lui Antim. Ajuns episcop la Râmnic (1705) și mitropolit la București (1708) a fost conștient de misiunea și importanța cărții pentru românii din cele trei Țări Românești și anume: conștiința de neam, limbă și credință ortodoxă, factor de bază al unității poporului român. Tot misiune, dar de astă dată pentru ortodocșii din Orient aflați sub stăpânire turcească a fost și tipărirea de carte de cult în limba greacă și arabă, uneori bilingv.

          Noul Testament (1703) prima ediție a acestei cărți în Țara Românească. În predica sa, prima pregătită cu acest scop din cultura românească veche autorul a folosit și edițile anterioare ale Cărții Sfinte apărute la Bălgrad, 1648, Noul Testament și București, 1688, Biblia lui Șerban Cantacuzino. Pentru fixarea cunoștiințelor elevii au lecturat comparativ texte din Didahii și cele două ediții scripturistice la sărbătorirea a doi Sfinți: Dimitrie Izvorâtorul de Mir și Nicolae. Ca ilustrare a contribuției tipografice au fost prezentate mai multe cărți editate de Sfântul Martir în fotocopie.

  În cadrul cărților tipărite s-a amintit și de

            Pentru reușita acestei ore înscrisă în Acordul de Parteneriat între Biserică și Școală aducem mulțumiri conducerii Școlii, doamnei Prof. Sorina Onița și Prof. Doru Popa, titularul disciplinei Religie, nu în ultimul rând elevilor din clasa a VIII-a care au primit cu bine noile cunoștiințe.

Taina Sfântului Maslu în parohia Livezile

Duminică, 13 octombrie cu începere de la orele 16.00 a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obște în biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din parohia Livezile, protopopiatul Deta.

            La invitația C. Păr. Daniel Rusan, parohul bisericii au slujit: C. Păr. Gheorghe Florea de la parohia Ghilad, Matei Codruț de la capela Spitalului de Psihiatrie din Gătaia și Valentin Bugariu de la parohia Birda.

            Cuvântul de învățătură a aparținut părintelui Gheorghe Florea care a subliniat importanța milosteniei pentru viața creștină, cheia care deschide însă și Împărăția lui Dumnezeu. La începutul Postului Bucuriei al Nașterii Mântuitorului, Biserica a așezat pericopa Samarineanului Milostiv care a fost și prima citită la Taina Sfîntului Maslu. Din tâlcuirea propusă de părintele Florea am reținut că Samarineanul milostiv este Mântuitorul Hristos, străin ca neam dar apropiat de suferințele noastre trupești și sufletești. În ,,coborârea” sa, omul a căzut între tâlhari identificați cu bolile și patimile cotidiene. Samarineanul îl ridică din căderea sa turnând în rănile avute o picătură din harul Sfintelor Taine, ba mai mult l-a dat în grija casei de oaspeți identificată cu Biserica Mântuitorului. Milostenia este deci, virtutea creștină care actualizează Legea lui Dumnezeu, școala prin care este verificată credința.

            În final s-au împărtășit credincioși și preoți din rugăciunea comună, din cuvântul Domnului Hristos dar și din ungerea cu untdelemn sființit fiind această Sfântă Taină un bun prilej de pregătire în vederea intrării în Postul Crăciunului.

Concursul Județean de Religie ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”, faza zonală Deta

Luni, 7 Noiembrie cu începere de la orele 14⁰⁰ s-a desfășurat la Liceul Tehnologic ,,Sfântul Nicolae” din Deta, faza zonală a Concursului Județean de Religie ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș” ajuns la cea de-a VI-a ediție.

            La această fază au participat 35 de copii de la Școlile ̸ Parohiile din Banloc, Birda, Ciacova, Deta, Denta, Gătaia, Jebel și Stamora Germană. Juriul a fost compus din: P. On. Păr. Ioan Prisăcean, protopopul Detei, C. Păr. Ioan Sălvan (parohia Folea) și Ciprian Ene (Parohia Cebza). Concursul s-a desfășurat pe două etape: clasele II-IV cu trei probe: interpretarea unei poezii religioase: 7 elevi, cântec psaltic: 3 elevi, desen: 7 elevi. Cea de-a doua etapă s-a adresat claselor V-VIII: priceasnă: 4 elevi, eseu religios: 6 elevi și desen: 8 elevi.

            Câștigători au fost desemnați următorii elevi:

            Clasele II-IV:

            Poezie: Taban Sandra Elena, Liceul Teoretic Gătaia, cls. a II-a.

            Cântare psaltică: Ursulescu Melisa, Școala Gimnazială Denta, cls. a III-a.

            Desen: Radu Marian, Școala Gimnazială Stamora Germană, cls. a II-a.

            Clasele V-VIII:

            Eseu: Gal Carina, Școala Gimnazială Jebel, cls. a VIII-a.

            Priceasnă: Scrofan Denisa, Liceul Teoretic Gătaia, cls. a VI-a.

            Desen: Vincze Albert, Liceul Teoretic Gătaia, cls. a V-a.

            Învingătorii fiecărei probe s-a calificat în faza județeană ̸ eparhială ce se va desfășura pe 11 noiembrie la Colegiul Național de Artă ,,Ion Vidu” din Timișoara. Copiii au fost însoțiți la această fază zonală de profesorii de religie și de preoții ce desfășoară activitatea catehetică ,,Hristos împărtășit copiilor”.

           

Școala Gimnazială ̸ Parohia din Birda a fost reprezentată de patru elevi: Noje Flavia și Prună Sarah, cls. a II-a la poezie și desen și Murgea Cristian, cls. a VI-a și Weisz Markus, cls. a VIII-a la desen și eseu religios. Copiii au fost însoțiți de prof. Doru Popa.

            Tuturor participanților, câștigătorilor, îndrumătorilor, celor care s-au implicat în desfășurarea Concursului: FELICITĂRI!

            Datele și fotografiile acestui Concurs au fost furnizate de părintele Ciprian Boșca, responsabilul proiectului ,,Hristos împărtășit copiilor” din protopopiatul Deta.

Costa Roșu, Adrian Negru, Bisericile ortodoxe românești din Banatul sârbesc, fotografii de Marius Roșu, Editura ICRV Zrenianin ̸ Editura Fundației Novi Sad, 2013, 421 p.

Albumul monografic Bisericile ortodoxe românești din Banatul sârbesc iscălit de d-nii Costa Roșu și Adrian Negru propune o lucrare deosebită în ceea ce privește biserica ortodoxă română din Voivodina. Sunt prezentate cele 40 de biserici în cele mai mici detalii: istoricul satului, dimensiunile bisericii, clopotele, sculptura, pictura, slujitorii altarului, cărți vechi bisericești, cruci de ocrotire, cimitire, biobibliografie, rezumate în limba sârbă și engleză.

Lucrarea beneficiază de o Precuvântare a Preasfințitului dr. Daniil, episcop-locțiitor al Daciei Felix. În cadrul acestui cuvânt de recomandare al volumului ni se descrie cu generozitate momentul în care Dumnezeu a plăsmuit Banatul, dar și rolul Bisericii Ortodoxe ca depozitară a harului divin și al mărturiei acesteia peste vremi: ,, La început a făcut Dumnezeu cerul și Banatul. Și Banatul era netocmit și gol, și întuneric era deasupra Banatului și Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor… Apoi a zis Dumnezeu: ‹‹Să dea Banatul din sine verdeață: iarbă cu sămânță într-însa după felul și asemănarea ei, pomi roditori, care să dea rod cu sămânță în sine, după fel, pe pământul Banatului››. […] ,,Iată obârșia cerului și a pământului Banatului de la pre-Facerea lor, din ziua când Domnul Dumnezeu a făcut cerul și Banatul…”.

Bisericile românești din Banatul sârbesc prezentate în această carte, sunt patruzeci de potire de cristal cu aghiasmă și Cuminecătură; patruzeci de altare liturgice ale jertfei bineprimite a lui Abel și a sfântului proroc Ilie de pe Carmel. (p. 5).

Citind și răsfoind cartea d-lor Costa Roșu și Adrian Negru, ni se deschide înaintea ochilor zarea unei vedenii din veacuri trecute, în care deslușim umbre luminoase de preoți, protopopi și cântăreți, ctitori, zugravi și mulțimi de credincioși; și nu în ultimul rând chipuri de vlădici, români și sârbi, trecători în vizite canonice și slujitori la târnosiri și hramuri, picurându-și semnătura pe hrisoave, antimise și Sfinte Evanghelii”. (p. 6).

Tot un cuvânt de prezentare este adresat de Nicu Ciobanu care socotește cartea ,,o lucrare monumentală țesută din firele nevăzute ale cunoașterii”, un proiect de cercetare devenit prin publicare ,,o operă capitală de care am avut nevoie și care ne aduce date esențiale despre dăinuirea noastră în timp”. (p. 7).

Autorii își prezintă lucrarea în două studii introductive: Costa Roșu, ,,Bisericile ortodoxe românești din Banatul sârbesc” și Adrian Negru, ,,Pictura, arhitectura și sculptura bisericilor”. Primul autor în prezentarea cronologică a dezvoltării Bisericii Ortodoxe Române din Banatul sârbesc s-a oprit la ,,contribuția acesteia la formarea, dezvoltarea și păstrarea identității naționale. Biserica a jucat un rol important în dezvoltarea culturală a populației, alfabetizarea acesteia, cultivarea credinței strămoșești și păstrarea limbii și a sentimentului național. (p. 9). Toate datele ce țin de istoricul satului, al bisericii, cimitirului, troițelor sunt opera d-lui Costa Roșu. Au fost repertorizate satele și bisericile din: Alibunar, Sân-Ianăș, Biserica Albă, Coștei, Cuvin, Deliblata, Dobrița, Doloave, Ecica, Glogoni, Grebenaț, Iablanca, Iabuca, Iancov Most, Jamul Mic, Sân-Mihai, Marcovăț, Marghita, Mramorac, Mesici, Nicolinț, Omolița, Oreșaț, Ovcea, Panciova, Râtișor, Rusko Selo, Sălcița, Satu-Nou, Seleuș, Srediștea Mică, Straja, Sărcia Română, Toracu-Mare, Torac, Toracu-Mic, Uzdin, Vârșeț, Petrovasâla, Vlaicovăț, Voivodinț.

Adrian Negru a evidențiat contribuția deosebită a picturii bisericești dar și a sculpturii mobilierului liturgic. Sunt înșiruiți meșterii acestor realizări: de la artistul anonim, la vârfurile artei ecleziastice: Constantin Daniel, Filip Matei ori Ion Zaicu. Prezentarea artei bisericești din Banatul sârbesc poate fi utilizată în formularea unor aprecieri privind înflorirea artei bisericești: ,, Între icoanele care au luat naștere după plecarea turcilor din Banat și realizările lui Matei Popovici și Filip Matei, care au intrat de-a binelea și în primele decenii ale secolului al XX-lea, s-au strecurat aproape două secole de artă bisericească ortodoxă în Banat. A descoperit și confirmat iconografia și pictura murală mai multe particularități și valori regionale, care au devenit fragmente valoroase la modelarea imaginii activității meșterilor zugravi și pictori din partea de sud-vest a imperiului.

Paralel cu pictura barocă, s-a dezvoltat în cadrul atelierelor bănățene arta legată de tradiționalismul bizantin, mai ales în părțile periferice ale Monarhiei, unde teologia scolastică și meșterii barocului au ajuns cu întârziere”. (p. 17).

Am urmărit îndeaproape parcursul artistic al pictorului Filip Matei ,,cel mai prolific pictor de artă bisericească din Banat, autor a 65 de catapetesme, al cărui academism întârziat a fost prezent pe scena artistică și în primele decenii ale secolului al XX-lea”. (p. 167). Pictorul bocșan a lucrat fie icoanele de pe catapeteasmă, icoane mobile (prăznicare) și pictură murală în bisericile din: Alibunar, Biserica Albă, Mramorac, Seleuș, Toracu-Mare și Toracu-Mic.

 Legătura ucenicului cu maestrul său în ceea ce privește pictura murală este sesizată la Uzdin unde a lucrat Ion Zaicu, ucenicul atelierului lui Filip Matei din Bocșa. Chiar dacă tendința generală a fost aceea de a deveni ,,independent de ideologul atelierului –Filip Matei n. n.– luând și el la rândul lui ajutoare și ucenici” (p. 18) totuși în ceea ce-l privește pe Zaicu, el va întrebuința tematica dascălului său: ,,Dumnezeu Savaot și cei patru evangheliști, Iisus hrănește poporul cu cinci pâini și doi pești, Vindecarea orbului, Furtuna pe mare, Pescuitul miraculos, Bunul Samaritean și Sf. Ioan Botezătorul”. (p. 360).

Volumul se încheie cu un rezumat în limba sârbă, o prezentare a autorilor și o biografie vastă însumând: dicționare, lexicoane, volume monografice, studii de specialitate, articole în periodice.

Astfel concepută lucrarea monografică reprezintă culmea cercetărilor întreprinse de autori pe această tematică publicată în volum, comunicări științifice și articole în presa românească. Felicităm și apreciem truda realizări acestei lucrări precum și grafica și fotografia înfăptuită de Marius Roșu.