joi, 3 noiembrie 2016

Conferință preoțească de toamnă în protopopiatul Deta

Joi, 3 Brumar de la orele 900 au debutat lucrările conferinței preoțești de toamnă în protopopiatul Deta. Întâlnirea preoților s-a deschis cu slujba de Te-Deum oficiată în biserica cu hramul ,,Pogorârea Sfântului Duh” din Deta. Au fost prezenți P. On. Păr. Zaharia Pereș, consilier cultural al Arhiepiscopiei Timișoarei, P. On. Păr. Ioan Prisăcean, protopopul Detei, preoți din cuprinsul Protopopiatului. Soborul slujirii liturgice a fost compus din C. Păr. Tiberiu Nicoli de la parohia Ciacova, Virgil Roșu de la parohia Pădureni și Daniel Rusan de la parohia Livezile.
Conferința s-a derulat la sediul Protopopiatului unde P. On. Păr. Protopop în calitate de gazdă a rostit un cuvânt de bun sosit tuturor participanților. P. On. Păr. Consilier a condus lucrările desfășurate pe două secțiuni: prezentarea referatului cu tema ,,Anul comemorativ al Sfântului Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești” de către C. Păr. Valentin Bugariu de la parohia Birda și cea din urmă secțiune unde au fost analizate colaborarea dintre Biserică și Școală, Biserică și mass-media, precum și alte probleme administrative (hotărâri ale Sfântului Sinod).
            În cuvântul introductiv, reprezentantul Arhiepiscopiei Timișoarei a subliniat aportul Patriarhiei Române în consolidarea sentimentului de apartenență la neam și credința ortodoxă a românilor despărțiți geografic. Pentru a exemplifica acest suport al Patriarhiei a fost dat un model, acela al Întâlnirii tinerilor ortodocși din toată lumea (1-4 Septembrie a. c.)
           
În prima parte s-a prezentat tema conferinței în care s-au conturat trei subiecte: începuturile tiparului bisericesc, înflorirea acestui meșteșug în veacul al XVII-lea sub Sfinții Constantin Brâncoveanu și Antim Ivireanul și continuarea tipăriturilor din veacul al XVIII-lea până în prezent.

            Au urmat câteva luări de cuvânt între care am reținut-o pe cea a C. Păr. Gheorghe Florea de la parohia Ghilad care a reliefat contribuția boierului Constantin Bălăceanu în dezvoltarea artei ecleziale la două biserici oltene și cea a C. Păr. Ciprian Boșca de la parohia Banloc care a apreciat cele 4 secole de tipar realizat de Biserică ca reușită bisericească, misionară și mai ales culturală a românilor prin care s-a menținut unitatea de neam, limbă și credință din cele trei țări românești în epoca Evului Mediu.