În fiecare an la început de
Noiembrie este marcată în data de 14 Ziua Internațională a Bibliei. Cu acest
prilej a fost susținută o oră de cateheză specială în cadrul proiectului
,,Hristos împărtășit copiilor” la care au participat elevii clasei a VIII-a de
la Școala Gimnazială din Birda.
De
această dată, părintele Valentin Bugariu a vorbit copiilor despre însemnătatea
,,Anului Omagial al Educației Religioase și Anului Comemorativ al Sfântului
Ierarh Antim Ivireanul” pentru educația creștină din zilele noastre.
În
debutul catehezei s-a făcut vorbire de viața și petrecerea Sfântului Ierarh
Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul Banatului și activitatea științifică a
Părintelui Profesor Aurel Jivi (1943-2002) ca două modele pentru educația
religioasă în contemporaneitate. Trecerea la contribuția tipografică și
predicatorială a Sfântului Antim a fost făcută prin amintirea unui studiu de
istorie bisericească a regretatului istoric bisericesc bănățean, ,,Opere
teologice editate în Țările Române de către patriarhul Dositei al
Ierusalimului”, în ,,Studii Teologice”, nr. 3-4 ̸ 1975. Dositei a fost un
martor alături de un alt patriarh ierusalimitean Hrisant Notara la dezvoltarea
și înflorirea tiparului și a cărții bisericești sub osteneala Sfântului Antim.
Ajuns
în Țara Românească de la Mănăstirea Cetățuia din Moldova unde a fost egumen și
conducător al tipografiei, Sfântul Antim chemat de Mitrofan care a condus tipografia
bucureșteană ales apoi episcop la Buzău, a ajuns la București unde a condus
destinele tipografiei domnești, apoi a înființat alte două noi pe cont propriu
la Snagov și Mănăstirea Tuturor Sfinților, ctitoria sa din capitala Țării
Românești dar a și lucrat în alte două tipografii la Râmnic și Târgoviște.
Marele
merit al Sfântului Antim a fost acela de a crea o școală tipografică la Snagov,
în care au ucenicit Mihail Iștvanovici, Gheorghe Radovici și Dionisie Flor care
l-au ajutat în tipărirea volumelor, au deschis noi tipografii la Bălgrad și
Tiblisi, în țara de baștină a lui Antim. Ajuns episcop la Râmnic (1705) și
mitropolit la București (1708) a fost conștient de misiunea și importanța
cărții pentru românii din cele trei Țări Românești și anume: conștiința de
neam, limbă și credință ortodoxă, factor de bază al unității poporului român.
Tot misiune, dar de astă dată pentru ortodocșii din Orient aflați sub stăpânire
turcească a fost și tipărirea de carte de cult în limba greacă și arabă, uneori
bilingv.
Noul
Testament (1703) prima ediție a acestei cărți în Țara Românească. În
predica sa, prima pregătită cu acest scop din cultura românească veche autorul
a folosit și edițile anterioare ale Cărții Sfinte apărute la Bălgrad, 1648, Noul Testament și București, 1688, Biblia lui Șerban Cantacuzino. Pentru
fixarea cunoștiințelor elevii au lecturat comparativ texte din Didahii și cele două ediții
scripturistice la sărbătorirea a doi Sfinți: Dimitrie Izvorâtorul de Mir și
Nicolae. Ca ilustrare a contribuției tipografice au fost prezentate mai multe
cărți editate de Sfântul Martir în fotocopie.
Pentru
reușita acestei ore înscrisă în Acordul
de Parteneriat între Biserică și Școală aducem mulțumiri conducerii Școlii,
doamnei Prof. Sorina Onița și Prof. Doru Popa, titularul disciplinei Religie,
nu în ultimul rând elevilor din clasa a VIII-a care au primit cu bine noile
cunoștiințe.
