Prin grija și truda doamnei
Gabriela Șerban și a părintelui Silviu Ferciug de la Bocșa a fost editat cel
dintâi volum comemorativ închinat profesorului universitar și cercetătorului
trecutului istoric, Nicolae Bocșan intitulat In memoriam Nicolae Bocșan, volum îngrijit de Gabriela Șerban și
pr. Silviu Ferciug, Editura Tim, Reșița, 2016, 199 p..
Cartea
a apărut la prestigioasa editură reșițeană condusă de domnul Gheorghe Jurma,
critic literar și editor prin vocație în cadrul colecței ,,Bocșa – istorie și cultură”
realizată de Biblioteca Orășenească ,,Tata Oancea” din Bocșa la inițiativa
aceluiași bibliotecar și animator cultural Gabriela Șerban, directorul
Bibliotecii Orășenești.
Prefața
volumului este iscălită de Gh. Jurma care precizează: ,,La scurtă vreme de la
despărțirea de Nicolae Bocșan (1947-2016), orașul natal al istoricului
cinstește memoria acestei personalități reprezentative a Bocșei și a culturii
române prin realizarea cărții de față. Doi intelectuali destoinici – biblioteca
Gabriela Șerban și preotul Silviu Ferciug – s-au îngrijit să aducă în cuprinsul
volumului informații și caracterizări variate care să contureze cât mai clar și
solid un portret care de acum se înfățișează eternității”. (p. 5).
Cuprinsul
cărții este deosebit de bogat și variat structurat pe temele majore ale
studiului monografic: viața, opera (lista lucrărilor științifice (p. 15-63)
însoțită de ilustrații ale acestora (p. 64-67). Medalionul biobibliografic este
susținut de două mărturii ale istoricului Bocșan prezent în urbea natală la
decernarea titlului de Cetățean de Onoare (2008) și lansarea unui volum
închinat Corului bisericesc din Bocșa Română (2015). O altă dovadă de cinstire
o reprezintă amintirea istoricului Bocșan în răbojul vremii cu cel mai nobil
înțeles etimologic și anume acela de ,,a i se uita cuiva răbojul”, deci și
acela de ,,a-l uita moartea”. Sunt amintite trei astfel de reușite: Gabriela
Șerban, ,,Din inimă vă mulțumesc și mărturisesc: iubesc Bocșa și bocșenii mei!”
(p. 85-92); Titus Crisciu, ,,Istoricul Nicolae Bocșan la 60 de ani” (p.
104-107); Vasile Bogdan în dialog cu prof. univ. dr. Nicolae Bocșan (p.
108-142) și Viorel Dorel Cherciu, ,,Nicolae Bocșan – Benedictinul cercetării
istoriografice” (p. 157-159). Am reținut o pecete pusă marelui dispărut de G.
Șerban: ,,Istoricul Nicolae Bocșan este, indiscutabil, un veritabil bănățean,
dar, în același timp, fiu al Bocșei, iar pentru noi, bocșenii, este onorant
faptul că această remarcabilă personalitate cultural-istorică, de talie
internațională aparține orașului nostru”. (p. 86). Volumul se încheie cu un
grupaj de articole sub genericul ,,In memoriam” (p. 162-170) realizate de
Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, Preaonoratului Părinte
dr. Daniel Alic, consilier cultural al Eparhiei Caransebeșului și Gabriela
Șerban. Tot pe această coordonată sunt redate mesaje de condolianțe din presă:
,,Ultimul rămas bun! Din presa vremii”. (p. 171-184). Ilustrațiile de final (p.
185-188) dau textului forță expresivă.
Nicolae
Bocșan a fost bibliotecar, profesor universitar, decan, rector, director de
Institut de Institut de Istorie care astăzi îi poartă numele. S-a născut în 24
Septembrie 1947 în Bocșa, jud. Caraș-Severin. Locurile natale au rămas
întipărite pentru totdeauna în sufletul său. Dintr-o relatare tomnatică aflăm:
,,…Nu am făcut o cercetare genealogică. Știu însă că la sfârșitul secolului al
XVIII-lea casa în care locuiesc acum era deținută de familia Pandur, din care
se trăgea mama, al cărei nume de fată era Maria Pandur. Din povestirile părinților
știu că bunicul a fost cojocar, pe lângă ocupația de bază, acea de agricultor.
Tatăl
meu, Ion, se trage dintr-o altă familie, Bocșan, care au fost cândva înstăriți,
au avut cazan de țuică. Știu că avea ramuri și în Banatul sârbesc, unde numele
Bocșan era frecvent”. (p. 113). După studii liceale la Bocșa la umbra
profesorului de istorie a urmat cursurile Facultății de Istorie și Filozofie
ale Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1965-1970). Din anul admitere
în învățământul superior și până în vara lui 2016 Universitatea din Cluj a pus
stăpânire pe tânărul student, iscusitul cercetător și generosul profesor. A
parcurs treptele devenirii universitare, după un debut în cea din urmă
profesiune a lui Blaga, cea de bibliotecar (1970-1977): asistent (1978-1982),
lector (1982-1990), conferențiar (1990-1994), profesor (1994) la catedra de
Istorie Modernă și totodată conducător de doctorat. A propus pentru studenții
clujeni trei cursuri: Istoria Modernă a României, Relații Internaționale în
epoca modernă și Istoria Bisericii Românești în perioada modernă.
Pregătirea
științifică a fost pentru tânărul absolvent o prioritate, pentru a-și însuși
noi cunăștințe, a accesa noi documente dar și a deprinde noi metode didactice a
urmat diverse stagii de pregătire la Varșovia (1986), Bruxelles (1993) și Paris
(1999). Din 1986 este doctor în istorie al Universității Babeș-Bolyai. Profesorul
a fost întotdeauna dublat de experiența administrativă: prodecan (1991-1992) și
decan (1992-1996) al Facultății de Istorie și Filozofie. Colaboratorul cel mai
apropiat, rectorul Andrei Marga își amintește: ,,Ca decan așa cum atesta
documentele de arhivă, Nicolae Bocșan a susținut cu o voce inconfundabilă
inițiativele majore care au reformat Universitatea clujeană. El a sprijinit măsurile
Rectoratului și hotărârile Senatului care au schimbat în mod salutar
Universitatea după 1993…”. (p. 190), apoi prorector (1996-2004; 2008) și rector
(2004-2008). De asemenea a fost vicepreședinte al Consiliului Național al
Cercetării Științifice din Învățământul Superior (1995) și director al
Institutului de Studii Istorice Italo-Român din Cluj-Napoca (2003), fondator al
Institutului de Istorie Ecleziastică din Cluj-Napoca (2005).
A
publicat în reviste de specialitate: ,,Studia Universitatis Babeș-Bolyai.
Historia”, ,,Echinocţiu”, ,,Tribuna”, Steaua (Cluj-Napoca), ,,Tibiscus”
(Caransebeș), ,,Banatica” (Reșița), ,,Altarul Banatului”, ,,Studii de Istorie a
Banatului” (Timișoara), ,,Revista Teologică” (Sibiu) și în volume colective la
Timișoara, Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare.
Între
studiile imprimate amintim doar câteva: ,,Solidaritate națională și separație
bisericească în Banat și Transilvania în secolul al XIX-lea” (1994-1996);
,,Ideea de națiune la români în secolul al XIX-lea” (1996); ,,Istoria regională
între anii 1970-1995. Cazul Transilvaniei și Banatului” (1999); ,,Gândirea
politică românească din Transilvania și Banat (1849-1914)” (2007); ,,Clerul
ortodox din Banat în secolul al XVIII-lea” (2015); ,,Mănăstirile din Banat și
Arad la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în secolul al XIX-lea” (2014).
Fie
ca autor principal sau în colaborare sau editor a publicat mai multe volume:
sinteze de istorie, documente, corespondență, cronologii, cursuri universitare.
Selectiv amintim câteva: Contribuții la
istoria iluminismului românesc, Timișoara, Ed. Facla, 1986, 427 p.; Memorialistica revoluției de la 1848 în
Transilvania, editori Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, Cluj- Napoca, Dacia,
1988, 306 p.; Cultură și societate în
epoca modernă, coordonatori Nicolae Bocșan, Nicolae Edroiu, Aurel Răduțiu,
Cluj-Napoca, Dacia, 1990, 304 p.; Profesorul
universitar doctor Pompiliu Teodor la vârsta de 60 de ani. Bibliografia operei,
coordonatori Nicolae Bocșan, Nicolae Edroiu, Aurel Răduțiu, Cluj-Napoca,
1990; Convergențe europene. Istorie și
societate în epoca modernă, coordonatori Nicolae Bocșan, Nicolae Edroiu,
Vasile Vesa, Cluj-Napoca, Dacia, 1993, 230 p.; The Austrian Military Border. Its Political and Cultural Impact, editori
Nicolae Bocșan, Liviu Maior, Ioan Bolovan, Iași, Glasul Bucovinei, 1994, 120
p.; David Prodan, Puterea modelului, coordonatori
Nicolae Bocșan, Nicolae Edroiu, Liviu Maior, Aurel Răduțiu, Pompiliu Teodor,
Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 1995, 295 p.; Ideea de națiune la românii din Transilvania și Banat (Secolul al
XIX-lea), Reșița, Cluj-Napoca, Banatica, Presa Universitară Clujeană, 1997,
256 p.; Identitate și alteritate. Vol. 2:
Studii de imagologie, coordonatori Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader
Nicoară, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1998, 386 p.; Manual multifuncțional de istorie modernă a
României, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1998, 211 p. (în
colab.); Revoluția de la 1848-1849 în
Europa Centrală. Perspectivă istorică și istoriografică, coorodonatori
Nicolae Bocșan, Camil Mureșanu, Ioan Bolovan, Cluj-Napoca, Presa Universitară
Clujeană, 2000, 470 p.; Revoluția de la
1848 din Transilvania în memorialistică, în colab. Valeriu Leu,
Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2000, 515 p.; Cronologia Europei Centrale (1848-1989), coordonatori Nicolae
Bocșan, Valeriu Leu, Iași, Polirom, 2001, 356 p.; Identitate și ateritate. Vol. 3. Studii de istorie politică și
culturală. Omagiu profesorului Liviu Maior, editori Nicolae Bocșan, Sorin
Mitu, Toader Nicoară, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2002, 439 p.; Școală și comunitate în secolul al XIX-lea.
Circularele școlare bănățene, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană,
2002, 496 p. în colab cu Valeriu Leu; Țările
Române și Balcanii în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Curs
universitar, Cluj-Npoca, Universitatea ,,Babeș-Bolyai”, 2002, 101 p.; Episcopul Ioan Vancea. Pastorale și
circulare: 1865-1869, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003, 317
p. în colab cu Mirela Andrei; In memoriam: Mitropolitul Andrei Șaguna.
1873-2003, coordonatori Nicolae Bocșan, Mircea Păcurariu, Ioan Vasile Leb,
Alexandru Moraru, Ioan Chirilă, Cluj-Napoca, Renașterea, 2003, 404 p.; La începuturile Episcopiei Lugojului. Studii
și documente, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003, 381 p., în
colab cu Camelia Vulea; Revoluția de la
1848 în Munții Apuseni. Memorialistică, Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, Presa
Universitară Clujeană, 2003, 209 p., în colab. cu Rudolf Gräf; Tentația istoriei. În memoria profesorului
Pompiliu Teodor, cordonatori Nicolae Bocșan, Ovidiu Ghitta, Doru Radosav,
Cluj-Npoca, Presa Universitară Clujeană, 2003, 672 p.; colab la tratatul
Academiei Istoria românilot. Vol. 7 ̸ 1:
,,Constituirea României moderne (1821-1871), coordonator Dan Berindei,
București, Editura Enciclopedică, 2003, p. 709-722; Andrei Șaguna. Corespondență. Vol. I ̸ 1, Cluj-Napoca, Presa
Universitară Clujeană, 2005, 568 p., în colab cu Ioan Vasile Leb, Gabriel
Gârdan, Pavel Vesa, Bogdan Ivanov; Andrei
Șaguna. Corespondență. vol. I ̸ 2, Cluj-Napoca, Presa Universitară
Clujeană, 2007, 308 p., în colab. cu Ioan Vasile Leb, Gabriel Gârdan, Bogdan
Ivanov, Vasa Lupulovici, Ioan Herbil; Andrei
Șaguna. Corespondență. Vol. II, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană,
2008, 609 p., în colab cu Ioan Vasile Leb, Gabriel Viorel Gârdan, Beatrice
Dobozi; Identități confesionale în Europa
Central-Orientală (sec. XVII-XXI), coord. Nicole Bocșan, Ana Victoria Sima,
Ion Cârja, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009, 617 p.; Instituțiile Bisericii Ortodoxe Române din
Transilvania (1850-1918). Studii, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană,
2009, 414 p. în colab cu Ioan Vasile Leb, Marius Eppel, Gabriel Gârdan, Memoriile unui ierarh uitat: Victor Mihályi
de Apșa (1841-1918), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009, 360
p., în colab cu Ioan Cârja, Luminița Wallmer Bărbulescu; Contribuții la istoria eclesiastică a Banatului, coord. Nicolae
Bocșan, Crișu Dascălu, Timișoara, David Press Print, 2011, 347 p.; Marele Război în memoria bănățeană
(1914-1918). Antologie, ediție, studii și note de Nicolae Bocșan și Valeriu
Leu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2012, 807 p., Marele Război în memoria bănățeană
(1914-1919). Vol. II. Memoriile lui Pavel Jumanca. Antologie, ediție,
studii și note de Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, Mihaela Bedecean, Cluj-Napoca,
Presa Universitară Clujeană. Academia Română / Centrul de Studii Transilvane,
2013, 666 p.; Marele Război în memoria
bănățeană (1914-1919). Vol III. Antologie, ediție, studii și note de
Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, Mihaela Bedecean, Cluj-Napoca, Presa Universitară
Clujeană. / Centrul de Studii Transilvane, 2015, 490 p..
Prin
această reușită, autorii – Gabriela Șerban și Silviu Ferciug – au dat
locuitorilor Bocșei, bănățenilor și Țării un veritabil volum biobibliografic
închinat memoriei Profesorului Nicolae Bocșan prin care cititorii pot regăsi
repere de aprofundare a istoriei române cu felurite direcții de studiu.
Felicitări
autorilor iar cititorilor răbdare în dezvelirea personalității unui om, a unui
istoric și mai ales al unui formator de conștiințe umane prin una din cele mai
sensibile și mișcătoare discipline: ISTORIA!
