Marți, 9 aprilie în organizarea Centrului de
Studii Teologico-Istorice și de Prognoză Pastoral-Misionară al Facultății de
Teologie Ortodoxă ,,Ilarion Felea” din Arad a avut loc o sesiune de comunicări
științifice denumită Conferința Națională: ,,Patriarhul Nicodim Munteanu și
memoria istorică a interbelicului românesc”. Manifestarea științifică a fost
moderată de către pr. prof. dr. Cristinel Ioja, decanul Facultății de Teologie
arădene. La acest eveniment comemorativ a participat și prof. dr. Alexandru
Popa, prorectorul Universității ,,Aurel Vlaicu” din Arad care a evidențiat
rolul pozitiv adus de Teologia Ortodoxă în Universitate și în societatea de pe
Mureș.
Șirul comunicărilor a fost deschis de către Preasfințitul
Părinte dr. Emilian Crișanul, conferențiar universitar la Facultatea de
Teologie Ortodoxă din Craiova și episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului.
Primul dintre vorbitori a tratat tema: ,,Patriarhul Nicodim Munteanu în anii
regimului comunist din România” în care a scos în relief presiunile regimului
comunist asupra Patriarhului Nicodim.
Părintele Prof. Dr. Nicolae Chifăr, decanul
Facultății de Teologie ,,Andrei Șaguna” din Sibiu a prezentat lucrarea
,,Patriarhul Nicodim Munteanu sub vremi” în care a făcut biobibliografia
Înatului Chiriarh accentuând câteva elemente ale formării religioase: ambii
părinți au devenit monahi, Sfântul Iosif Naniescu, Mitropolitul Moldovei l-a
inițiat în viața bisericească din reședința eparhială de la Iași. Prin grija Sfântului
Iosif a urmat cursurile Academiei Duhovnicești din Kiev fiind apoi ales preot
și predicator al Catedralei Mitropolitane, profesor și director al Seminarului
,,Sfântul Andrei” din Galați, stareț, episcop-vicar, episcop titular,
mitropolit și apoi patriarh.
În cadrul biografiei, conferențiarul a punctat
două elemente deosebite: prietenia între Nicodim Munteanu și mitropolitul
Nicolae Bălan al Ardealului concretizată în publicarea unor articole în
,,Revista Teologică” începând cu anul 1907 și perioada de retragere de la Neamț
(1924-1936), perioadă în care atât Mănăstirea cât și satele din împrejurimi au
cunoscut prosperitatea prin exploatarea forestieră se aici. Înflorirea
culturală s-a produs prin apariția Tipografiei Mănăstirii Neamțului. Acum și
aici Nicodim Munteanu a tradus lucrări omiletice și apologetice din Teologia
rusă, a tradus integral Noul Testament și mai multe cărți ale Vechiului
Testament.
Al treilea conferențiar a fost Pr. Prof. Dr. Mihai
Săsăujan de la Facultatea de Teologie ,,Justinian Patriarhul” din București și
consilier cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor. În debutul comunicării a
fost prezentată puțina bibliografie închinată Patriarhului evocat. Întreaga
comunicare a fost concepută ținând seama de 4 momente importante: Domnia lui
Carol al II-lea, regimul legionar, cel de dictatură antonesciană și instalarea
regimului comunist în România. În cadrul acestora a fost evidențiată atitudinea
Patriarhului Nicodim în susținerea organizației civice Straja Țării, cererea expresă
de retragere a preoților din politică și de integrare a învățământului teologic
în Biserică. În ceea ce privește problematica războiului și a instaurării
regimului comunist au existat luări de poziție prin intermediul pastoralelor,
scrisorilor și articolelor în presa bisericească.
Pr. Lect. Dr. Ștefan Negreanu și Pr. Lect. Dr.
Gabriel Basa au încheiat șirul comunicărilor științifice prin două prezentări
power-point a referetatelor pregătite: ,,Patriarhul Nicodim Munteanu și
Biserica Ortodoxă Română în tensiunile celui de al doilea Război Mondial” și
,,Patriarhul Nicodim Munteanu – traducător neobosit și îndrumător al
activității tipografice”. Cele două comunicări au fost susținute din punctul de
vedere al cercetării istoriei bisericești universale și românești.
În încheierea evenimentului teologic-cultural
arădean, Înaltpreasfințitul Părinte dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscopul Aradului
a amintit câteva lucruri despre Patriarhul Nicodim Munteanu prin intermediul
unor colaoratori apropiați ai acestuia cum a fost Profesorul I. D. Ștefănescu,
cu prilejul târnosirii de către Patriarh și Rege a Catedralei din Timișoara
(1946). Un lucru mai puțin știut în istoriografia bisericească o reprezintă
contribuția Patriarhului Nicodim în calitatea de Mitropolit al Moldovei (1936)
la înființarea Episcopiei Timișoarei, el fiind însărcinat de Sfântul Sinod de a
pregăti documentația în acest sens.
Sesiunea științifiică închinată Patriarului
Nicodim Munteanu s-a încheiat prin întrebări și răspunsuri pe marginea
referatelor.
