luni, 22 aprilie 2019

Sângeorzul, Anul Nou Pastoral


   Peste un zeu al vegetației, protector al cailor, vitelor cu lapte și holdelor semănate, identificat în Panteonul românesc cu Cavalerul trac, Creștinismul a suprapus pe Marele Mucenic Gheorghe, care este celebrat în ziua de 23 aprilie. Această sărbătoare mitică se numește Sângiorz în Transilvania și Banat, Sfântul Gheorghe în Moldova, Muntenia și Oltenia. Împreună cu Sâmedru (26 octombrie), Sângeorzul împarte anul pastoral în două anotimpuri simetrice: vara – între Sângeorz și Sâmedru, și iarna – între Sâmedru și Sângeorz. Ei poartă la brâu cheile anului cu care Sângeorz închide iarna și deschide vara la 23 aprilie, iar Sâmedru închide vara și deschide iarna la 26 octombrie.   
   Un sfânt înfrunzește codrul, celălalt îl desfrunzește. Între ei este încheiat un rămășag pe viață și pe moarte: dacă copacii sunt neînfrunziți pe data de 23 aprilie, Sâmedru îl omoară pe Sângeorz. Cei doi sfinți sunt, în Calendarul popular, divinități pastorale de origine indo-europeană și prezintă evidente asemănări cu Sântoaderul cel Mare, celebrat în sâmbăta din Săptămâna Caii lui Sântoader. Sângeorzul și Sântoaderul au în credințele, folclorul și iconografia românească trăsături comune cu Cavalerul trac: sunt divinități tinere, purtate în spate de cai (Sângeorz) sau au ei înșiși copite de cai (Caii lui Sântoader), purifică spațiul de forțele malefice, omoară balaurul, încuie iarna și descuie vara (Ghinoiu, 2017, p. 144).
      Sărbătorit la 23 aprilie, odată cu Paștile, cu care, adesea, și coincide, Sângeorzul este una dintre sărbătorile foarte dense semantic. În dimineața de Sf. Gheorghe, înainte de a răsări soarele, fetele seamănă busuioc, iar sămânța o țin în gură ca să crească frumos și să aibă miros plăcut. Busuiocul semănat în ziua de Sângeorgiu este bun de dragoste. De la Sf. Gheorghe la Rusalii se tund oile. De va fi rouă multă, pâclă ori ceață în ziua aceasta, e semn de an bogat. Gunoiul din ziua de Sf. Gheorghe să se lepede la rădăcina pomilor, căci rodesc bine. În noaptea de Sf. Gheorghe și înainte de răsăritul soarelui, cel care va fi bolnav de orice boală, de se va tăvăli prin rouă se va tămădui (Hedeșan, 2005, p. 261-262).

           
Ion Ghinoiu, Calendarul țăranului român. Zei și mituri, Editura Univers Enciclopedic Gold, București;
       Otilia Hedeșan, Lecții despre Calendar. Curs universitar, Editura Universității de Vest, Timișoara.