Peste un zeu al vegetației, protector al cailor, vitelor cu lapte și holdelor
semănate, identificat în Panteonul românesc cu Cavalerul trac, Creștinismul a
suprapus pe Marele Mucenic Gheorghe, care este celebrat în ziua de 23 aprilie.
Această sărbătoare mitică se numește Sângiorz în Transilvania și Banat, Sfântul
Gheorghe în Moldova, Muntenia și Oltenia. Împreună cu Sâmedru (26 octombrie),
Sângeorzul împarte anul pastoral în două anotimpuri simetrice: vara – între
Sângeorz și Sâmedru, și iarna – între Sâmedru și Sângeorz. Ei poartă la brâu
cheile anului cu care Sângeorz închide iarna și deschide vara la 23 aprilie,
iar Sâmedru închide vara și deschide iarna la 26 octombrie.
Un sfânt
înfrunzește codrul, celălalt îl desfrunzește. Între ei este încheiat un rămășag
pe viață și pe moarte: dacă copacii sunt neînfrunziți pe data de 23 aprilie,
Sâmedru îl omoară pe Sângeorz. Cei doi sfinți sunt, în Calendarul popular,
divinități pastorale de origine indo-europeană și prezintă evidente asemănări
cu Sântoaderul cel Mare, celebrat în sâmbăta din Săptămâna Caii lui Sântoader.
Sângeorzul și Sântoaderul au în credințele, folclorul și iconografia românească
trăsături comune cu Cavalerul trac: sunt divinități tinere, purtate în spate de
cai (Sângeorz) sau au ei înșiși copite de cai (Caii lui Sântoader), purifică
spațiul de forțele malefice, omoară balaurul, încuie iarna și descuie vara
(Ghinoiu, 2017, p. 144).
Sărbătorit la 23 aprilie,
odată cu Paștile, cu care, adesea, și coincide, Sângeorzul este una dintre
sărbătorile foarte dense semantic. În dimineața de Sf. Gheorghe, înainte de a
răsări soarele, fetele seamănă busuioc, iar sămânța o țin în gură ca să crească
frumos și să aibă miros plăcut. Busuiocul semănat în ziua de Sângeorgiu este
bun de dragoste. De la Sf. Gheorghe la Rusalii se tund oile. De va fi rouă
multă, pâclă ori ceață în ziua aceasta, e semn de an bogat. Gunoiul din ziua de
Sf. Gheorghe să se lepede la rădăcina pomilor, căci rodesc bine. În noaptea de
Sf. Gheorghe și înainte de răsăritul soarelui, cel care va fi bolnav de orice
boală, de se va tăvăli prin rouă se va tămădui (Hedeșan, 2005, p. 261-262).
Ion Ghinoiu, Calendarul
țăranului român. Zei și mituri, Editura Univers Enciclopedic Gold,
București;
Otilia Hedeșan, Lecții despre Calendar. Curs universitar, Editura
Universității de Vest, Timișoara.
